Tătarii din România și-au serbat, pe 13 decembrie, ziua. Fac acest lucru din 2006, după ce, în acel an, proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților, la 14 noiembrie 2006, cu 230 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.
Proiectul de lege a fost inițiat de către deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), Amet Aledin, după ce propunerea fusese discutată încă de la Congresul UDTTMR din 2002. Această dată a fost aleasă ca zi a etniei tătare datorită faptului că, la 13 decembrie 1917, Parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea și a aprobat constituția. Tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea.
O comunitate fără sprijin guvernamental
Și în acest an comunitatea tătarilor sărbătorește fără sprijin financiar guvernamental, cum primesc, legal, toate celelalte minorități din România. Din cauza unor probleme la alegerile locale, la care au participat doi candidați, s-a ajuns în situația în care etnia să nu aibă reprezentant în Parlament, ceea ce înseamnă că nu i se alocă nici fonduri (circa un milion de euro pe an). În ciuda acestui fapt, ziua de 13 decembrie a fost marcată în județul Constanța de UDTTMR în mai multe localități.
În Tuzla, de exemplu, a avut loc un spectacol la care au participat elevi care frecventează cursurile de limba tătară de la Școala Comunitară din cadrul UDTTMR – filiala Tuzla și ansambluri ale comunității din localitățile Techirghiol, Cobadin și Topraisar.
Grupul de mandoline „Qarîlgaș” al filialei UDTTMR Tuzla a cântat melodii tradiționale tătărești. În cadrul manifestării au fost premiați profesori și elevi din Tuzla care au avut o activitate susținută în vederea promovării culturii și tradițiilor tătarilor.
Seria manifestărilor a continuat cu evenimente în Mangalia, Castelu, Murfatlar, Ovidiu, Eforie Sud, Medgidia, Constanța, Valu lui Traian și 23 August. Evenimentele vor continua, pe 17 decembrie, în Valea Dacilor și Techirghiol.
100 de ani de la declararea Republicii Populare Crimeea
În acest an, în luna decembrie, tătarii din România au marcat și împlinirea a 100 de ani de la organizarea primului Qurultay și declararea Republicii Populare Crimeea.
Cu acest prilej, în toate țările în care trăiesc etnici tătari au loc diferite activități. Tătarii au marcat 100 de ani de la fondarea republicii odată cu manifestările prilejuite de sărbătoarea etniei tătare.
La data de 26 noiembrie/9 decembrie 1917, la Akmescit – Simferopol s-a întrunit prima Adunare Națională a Tătarilor Crimeeni (Qurultay-ul), pentru ca la 13/26 decembrie să fie declarată Republica Populară Crimeea.
Cu acest prilej, Noman Celebicihan a fost ales primul președinte al republicii. Constituţia modernă crimeeană acorda drepturi femeilor. Din cei 76 de membri ai Parlamentului, 5 erau femei. Republica nu a rezistat mult.
La 25 ianuarie 1918 trupele bolşevice au intrat în Crimeea şi au atacat unitățile tătarilor. În februarie 1918, Noman Celebicihan este asasinat. Noul stat tătăresc nu a avut o existenţă îndelungată. Timp de trei ani, tătarii crimeeni au fost în conflict cu forţele ruseşti, iar în 1921, după victoria forţelor comuniste, Crimeea a fost transformată în Republică Sovietică Socialistă Autonomă.
Cel de-al doilea Qurultay al Tătarilor Crimeeni a avut loc abia după 74 de ani, în iunie 1991, când a fost ales președinte Mustafa Djemilev Kirimoglu.
Eveniment sărbătorit și în Ucraina
Acțiunile menite a rememora evenimentele din decembrie 1917 au debutat la Kiev încă din luna noiembrie. Potrivit Agenției de Știri Crimeene QHA, Banca Națională a Ucrainei a emis o monedă aniversară dedicată împlinirii a 100 de ani de la Qurultay-ul din 1917.
Cel mai important eveniment a avut loc pe 6 decembrie, când președintele Radei Supreme a Ucrainei, Andriy Parubiy, a rostit un discurs în memoria evenimentelor din 1917, în cadrul unei sesiuni speciale dedicate centenarului Qurultay-ului. Ciubarov a mai amintit că se vor organiza manifestări și în România, dar și în Turcia. „Asta este tot ce putem să facem în contextul actual, al anexării Crimeii”, a declarat Ciubarov pentru QHA
