Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată definitiv, marţi, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului.
În schimb, în acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de judecătorii Instanţei Supreme.
Instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul privindu-l pe afaceristul Horia Simu, în care fostul procuror-şef a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Decizia este definitivă.
Zi decisivă penru Alina Bica
Potrivit soţiei lui Ovidiu Tender, Alina Bica s-ar afla în Panama.
Nicole Tender, soţia omului de afaceri Ovidiu Tender, a spus, după ce a fost audiată în dosarul Alinei Bica, că fosta şefă a DIICOT a plecat din Costa Rica şi că s-a mutat în Panama, scrie Mediafax.
La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, iar pedeapsa să fie majorată, dar şi condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.
Omul de afaceri Ovidiu Tender a declarat, fiind audiat în calitate de martor în dosarul în care Alina Bica este acuzată de favorizarea făptuitorului, alături de Adriean Videanu, faptul că i-a făcut mai multe cadouri, între care şi un ceas Rolex, pentru că s-a oferit să-l ajute în dosarul şi fosta şefă DIICOT i-a spus că este convinsă că va ajunge, prin Iohannis, procuror general.
În primă instanţă, Alina Bica a primit patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, în vreme ce Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. Adriean Videanu şi-a pasat acţiunile asupra cărora procurorii DIICOT instituiseră sechestru soţiei şi copilului, ulterior acestea fiind scoase de sub sechestru de către Alina Bica, aratau procurorii DNA.
Faptul transformării acţiunilor nominative în acţiuni la purtător a fost cunoscut la data de 24 septembrie 2013 când s-a aplicat sechestru asigurator, mai arată procurorii. Transformarea acţiunilor nominative în acţiuni la purtător nu a modificat deţinătorul, ci numai natura lor, mai explică aceştia. Procurorii susţin că, prin înstrăinarea acţiunilor, deşi se aflau indisponibilizate ca urmare a măsurii sechestrului, “inculpatul Videanu Adriean s-a situat deja în sfera infracţională”. În 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acţiunilor lui Videanu.
În dosarul privindu-l pe Horia Simu, procurorul DNA a cerut pedeapsă cu închisoare orientată spre maximum pentru toţi inculpaţii din această cauză.„Solicităm executarea pedepselor în penitenciar a tuturor celor trei inculpaţi. Cerem majorare la Alina Bica, mai ales pentru că a fost deja condamnată în alt dosar”, a cerut reprezentantul Ministerului Public.
De asemenea, procurorul DNA a cerut ca pedepsele de la apel să fie mai mari decât cele pronunţate de instanţa de fond.
În acest dosar, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, pe 26 ianuarie 2017, pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului. În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă. Totodată, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă. Şi în cazul acestuia, judecătorii instanţei supreme au schimbat încadrarea juridică din dare de mită în cumpărare de influenţă.
Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Şerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.
