Concurenții sunt încurajați să includă în discursul lor ceea ce consideră ei drept principalele rezultate ale corupției în domeniul social, politic, economic sau de securitate, cât și soluțiile sugerate pentru problemă.
Studenții din ciclul licență de la specializările Drept, Științe Politice, Relații Internaționale, Istorie, Studii Americane și disciplinele conexe sunt invitați să trimită un discurs scris la adresa infobuch@state.gov, nu mai târziu de 18 ianuarie, 2019. Discursul trebuie să fie scris în limba engleză și ar trebui să poată fi citit în aproximativ cinci minute. Discursul scris nu trebuie să conțină mai mult de 600 de cuvinte.
Iosefina Pascal, finalistă a concursului 100 România, organizat de Antena 3 a postat pe pagina sa de Facebook discursul pentru concursul organizat de Ambasada SUA la București.
“Bună seara, il salut pe ambasadorul SUA în România, domnul Hans Klemm și îi mulțumesc pentru oportunitatea pe care ne-a oferit-o să dezbatem această temă a coruptiei. M-am simțit îndatorată, in calitate de cetățean care respectă legea și de membru al societății, să-mi exprim punctul de vedere în această privință.
Ce înseamnă corupția pentru omul obișnuit? Ce efect are asupra societății întregul concept cum că “fiecare politician este corupt”? Ei bine, oamenii dintr-o societate vor presupune că pot face tot ce vor, deoarece toti oamenii pe care i-au votat sunt corupți, potrivit propagandei. O lume liberă de corupție este un concept utopic la care aderă mulți oameni de bună voie. Majoritatea politicienilor încearcă să-și facă o întreaga campanie din “distrugerea și eradicarea corupției”. Nu puteți distruge un concept atât de rudimentar și de vechi ca însuși păcatul originar. Ce puteți face, totuși, este să vă asigurați că oportunistii nu încearcă să câștige alegeri doar cu o astfel de lozincă falsă, puteți aplica legea în mod egal și fără să discriminati. Cea mai periculoasă formă de corupție, care poate fi oprită, este abuzul de putere asupra actorilor politici, asupra cetățenilor care își folosesc dreptul la libertate de exprimare, asupra oamenilor obișnuiți care nu sunt de acord cu opiniile politice ale partidului de la “putere”. Acest lucru nu numai că distruge în mod flagrant ideea drepturilor omului, dar perpetuează corupția în sine. Faptul că discutăm despre Ziua Internațională a Corupției, în loc să sărbătorim Ziua Internațională a Drepturilor Omului, este dovada supremă ca nu ne mai interesează drepturile omului. Această așa-zisa luptă împotriva corupției îi afectează și pe cei mai onesti oficiali care se tem că dacă vor semna diferite contracte, vor atrage oprobiul procurorilor și că vor ajunge pe lista lungă de personalități publice care urmează să fie investigate sau încarcerate. Așa-numitele rezultate ale “luptei împotriva corupției”, atrag după sine chiar încălcările drepturilor omului. Puterea absolută corupe absolut.
O altă formă de corupție care este în creștere, este cea morală. Asta inseamnă că oamenii dintr-o societate care susțin si aplauda astfel de abuzuri de putere, vor face fără îndoială același lucru, la o scară mai mică. Nivelul agresiunii dintre persoane, fie ea verbală sau fizică, cenzura normalizată “hush-hush”, în care trebuie să vorbești in șoaptă despre ce crezi, pentru a nu-i deranja pe autorii abuzurile, hărțuirea prin care vei trece pentru a-ți exprima opinia, toate acestea sunt roadele corupției. Corupția tinerilor, prin cenzurarea părerilor lor în timpul orelor de curs, forțându-i să respecte viziunile politice și sociale ale profesorului asupra lumii, o lume care este într-o continuă schimbare, arătându-le tinerilor doar părți ale adevărului sau chiar o istorie complet diferită a evenimentelor.
L-au corupt pe Moș Crăciun! Știu că sună prostește, dar dați-mi voie: Când vă îmbrăcați ca Moș Crăciun, ca să dați daruri, ca să inveseliti copii, faceti o faptă bună. Dar când faceți acest lucru prin intermediul videocallului FaceTime, distrugeți conexiunea emoțională umana, având o abordare consumatorista. Aceasta ar putea fi considerată o formă de corupție, distrugând cele mai pure și mai vesele momente din viața timpurie a unui copil.
Așadar, a cenzura vocea poporului și a aplica legea într-o manieră discreționară, în timp ce agresorii scapa, susținuți de așa-numitele țări democratice, care și-au trădat propriul popor, așa arată corupția reală. Complacența și individualismul reprezintă o formă de auto-corupție. Ne-am obișnuit să fim impasibili, sa întoarcem privirea, pe măsură ce întreaga societate se prăbușește și dacă nu ne afectează pe noi direct, ca indivizi, nu ne vom abate de la rutina noastră, de la obiceiurile noastre. Cred că la originea tuturor celorlalte tipuri de corupție, stă cea morală și promotorii ei. Cum poți să investești pe cineva atât de falimentar moral cu o asemenea putere și apoi să te aștepți să aplice legea fără discriminare? Sau chiar să rezoneze cu problemele legate de drepturile omului? Etică? O noțiune abstractă pentru ei. Sigur că unii dintre ei sunt aleși de popor, în timp ce unii sunt numiți de acești oameni, motiv pentru care nu pot să subliniez îndeajuns de mult importanța votului și a gândirii critice. Lumea a intrat într-un blocaj, în care sintagma “jos corupția”, utilizată prea mult, si-a pierdut semnificația, fiind folosită de aceiași oameni care ne-au dezamăgit de prea multe ori. Momentele ciclice din istorie ne-au arătat că vremurile disperate necesită măsuri disperate, dar cred că în acest moment cea mai extremă măsură pe care o pot lua oamenii este libertatea de gândire și de exprimare.”
