Datele publicate cuprind anunţul de recrutare, candidaţii, selecţia de către ministrul Justiţiei, numirea în funcţie, probleme identificate în dosarul de candidatură.
În informaţiile privind numirea lui Augustin Lazăr, pe care le-a publicat ministrul, se arată că s-a găsit ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în 2013 pe numele lui Iohannis, când era primar al Sibiului, în urma a 2 plângeri, iar Toader cere acordul CSM să publice documentele din dosar.
„În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Ministerul Justiţie, s-a identificat o Ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis. La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcţia Naţională Anticorupţie, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 şi alta formulată de către o instituţie publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informaţiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia”, se arată în informaţiile publicate de Toader pe site-ul Ministerului.
Se mai precizează în sursa citată că toate constatările din Raportul de evaluare pe numele lui Lazăr sunt corecte şi au ca fundament documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiţiei. Toader mai spune că Ordonanţa de clasare se află la dosarul de la Ministerul Justiţiei.
„Conform dispoziţiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”. Dacă Preşedintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că îşi putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură. Nu cunoaştem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Preşedinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece din documentele de la Ministerul Justiţiei nu rezultă conţinutul dosarului transmis către Administraţia Prezidenţială. Ordonanţa de clasare menţionată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiţiei, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general”, se mai arată în informaţiile prezentate de ministru.
Toader mai precizează că trimite către CSM copia integrală după dosarul de la Ministerul Justiţiei, dar şi o copie a răspunsului din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr.
De asemenea, ministrul cere CSM să aprecieze dacă sunt întrunite condiţiile pentru a publica documentele din dosarul de candidatură al lui Lazăr.
„Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi timp, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens”, mai precizează Toader.
În informaţiile publicate de Toader se mai arată, la capitolul „Neîndeplinirea criteriilor anunţate pentru numire”, faptul că în dosarul de candidatură al lui Lazăr nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiţii prevăzute de lege din anunţul de pe site-ul Ministerului Justiţiei, şi anume obţinerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.
„La data de 28 Aprilie 2016, când Preşedintele României a semnat decretul de numire în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deţinea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunţat de Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de Procuror General, capitolul Condiţii prevăzute de lege, şi anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare”, mai spune Toader.
Potrivit informaţiilor, a mai fost identificată o neregulă la evaluarea din perioada 2014-2016 a lui Lazăr.
„Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Şedinţei Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 05 septembrie 2018, s-a pus în discuţie înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcţia de preşedinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilităţii preşedintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel şi înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”, se arată în informare.
„Nu avem cunoştinţă dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcţie şi la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deţinea, de drept, poziţia de preşedinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant”.
Cu toate acestea, raportul de evaluare a activităţii profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18 septembrie anul acesta, nu este pentru perioada 2014-2015, ci pentru perioada 2014-2016, şi nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel, ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul CSM, mai spune comunicatul lui Toader.
Surse din cadrul CSM: Documentele din dosarul de candidatură al lui Lazăr pot fi publicate fără acordul Consiliului
Cererea lui Tudorel Toader către CSM, de a aprecia dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru a fi publicate documente din dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr nu are temei, deoarece, potrivit unor surse din cadrul Consiliului, datele dintr-un astfel de dosar pot fi date publicităţii, scrie Mediafax.
Potrivit surselor citate, documentele din dosarul profesional al magistratului sunt confidenţiale, însă cele dintr-un dosar de candidatură pot fi publicate.
