Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Siderurgia românească, „inhibată” de prețurile la energie și gaze

Companiile siderurgice din România se confruntă pe piață cu cele din Ucraina și Rusia, unde energia nu e taxată pentru emisiile de gaze, dar și cu cele din Germania și Franța, pentru care energia e cu 50% mai ieftină.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 25.09.2019 - 09:30

Producția de oțel este unul din indicatorii care reflectă dinamica unei economii, pentru că laminatele sunt materia primă în domenii precum construcții, industria navală, căi ferate și material rulant sau industria auto. În România, siderurgia se află pe un trend pozitiv, după ce a depășit cu greu perioada de criză. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, anul trecut, producţia de oţel brut a fost de 3,62 milioane tone, în creştere cu 5,3% faţă de 2017. Situația nu mai e la fel de bună ca înainte de anul 2008, primul an de criză, când principalul producător de oțel din țară, Combinatul Siderurgic de la Galați producea 4 milioane de tone de oțel. În 2009, pe fondul crizei, producția a fost scăzută la 1,9 milioane tone și după mulți ani în care combinatul a fost pe pierderi, în ultimii doi ani a fost înregistrat un reviriment, producția crescând cu câte 15%. În 2018, producția de oțel de la Galați a fost de 2,15 milioane tone. Noul proprietar al combinatului, Grupul Liberty Steel din cadrul GFG Alliance, a anunțat investiții de 200 milioane euro, care vor aduce o creștere a producției de la 2 la 3 milioane de tone. Planurile noului proprietar al combinatului de la Galați sunt ambițioase, dar rentabilitatea investițiilor depinde și de climatul economic.

Investiții care pot echilibra balanța comercială

Zilele trecute a avut loc ceremonia oficială prin care a fost marcată începerea operațiunilor Grupului Liberty în România, cu acest prilej fiind prezent la Galați președintele executiv al GFG Alliance, Sanjeev Gupta, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Radu Oprea, furnizori și parteneri de afaceri. Ministrul Radu Oprea și-a exprimat încrederea că o creștere a producției Combinatului Siderurgic „Liberty” ar fi de bun augur pentru echilibrarea balanței comerciale a României și a promis sprijinul guvernului pentru realizarea investițiilor de 200 milioane euro: „Din ce produc acum, 40% este piață internă, iar 60% este piață externă. Sigur că pe mine, în calitate de ministru al comerțului, mă interesează foarte mult și această componentă, pentru că după creșterea acestor capacități vor crește și exporturile și atunci văd un potențial pentru reducerea deficitului comercial. Suntem aici pentru a acorda tot sprijinul pe care Guvernul poate să-l dea acestor investiții care pot să echilibreze balanța comercială”, a spus ministrul.

Competiție grea cu producătorii din Ucraina și Rusia

Situația nu este deloc simplă. Producția de oțel este energofagă, cu mari consumuri de energie și gaze. Reprezentanții fostului proprietar al combinatului Grupul ArcelorMittal se plângeau de ani de zile de costurile foarte mari ale energiei electrice, majorate prin includerea în preț a certificatelor verzi sau a certificatelor pentru emisia de gaze. Dacă în urmă cu un an și ceva cuantumul unui certificat de emisie era de 5 euro, acum este 25-26 de euro. Prețurile la gaze naturale erau alt impediment în asigurarea rentabilității. Pe piața regională a oțelului, combinatul de la Galați face față cu greu companiilor din Ucraina și Rusia, care produc cu costuri mult mai mici ale energiei și gazelor naturale. Creșterea producției la 3 milioane de tone presupune o creștere a exporturilor cu un milion de tone, situație pe care și președintele GFG Alliance o recunoaște ca fiind destul de dificilă. „Suntem într-o situație de piață foarte dificilă. Atâta vreme cât țări din afara Uniunii Europene nu sunt subiect al acestei taxări pe emisie de gaze cu efect de seră și nu trebuie să plătească aceste taxe este un mare avantaj pentru ei și un mare handicap pentru producătorii europeni. Dar ne luptăm ca această situație să fie aliniată și informăm Comisia Europeană cu privire la aceste lucruri. Piață există în Europa. Dacă aceste taxări se aliniază, vom avea succes. Dar dacă producătorii din afara Uniunii Europene vor continua să aibă aceste avantaje, va fi greu pentru noi, pentru producătorii europeni”, ne-a declarat Sanjeev Gupta.

În România, un preț al energiei dublu față de Germania și Franța

Companiile din siderurgia românească sunt dezavantajate chiar și pe piața din Uniunea Europeană, pentru că producătorii de oțel din Germania și Franța plătesc facturi la energie cu mult mai mici. Dacă în urmă cu 4-5 ani, prețul plătit de combinatele din România era cu 30% mai scump, acum este dublu față de cel plătit de companiile siderurgice din Germania și Franța. Noul proprietar al combinatului este încrezător că Guvernul va adopta până la urmă măsurile care să faciliteze dezvoltarea producției de oțel: „Este adevărat. România este una dintre cele mai scumpe țări din acest punct de vedere, ceea ce o face mai puțin competitivă pentru investiții. Acest combinat de la Galați se poate transforma într-una din cele mai mari investiții făcute vreodată în România în industrie. Poate fi un exemplu că în România se pot face investiții mari în industrie atâta vreme cât problema energiei se rezolvă, pentru că este și în interesul guvernului ca industria să se dezvolte, cu atât mai mut cu cât, atât banii, cât și mecanismele, există. Guvernul nu trebuie să vină cu alți bani pentru acest lucru. Mecanisme și bani există, trebuie doar să găsim cadrul ca să îi luăm”, spune Sanjeev Gupta, referindu-se la aplicarea  unor măsuri adoptate la Bruxelles: „Sunt unele reglementări europene prin care industriile energointensive pot primi înapoi nişte bani din eforturile fiscale pe care le fac. Este un cadru european pentru acest lucru. De exemplu, avem o capacitate de producţie de aluminiu în Franţa, unde plătim o treime din cât plătim în România curentul electric. Suntem încrezători că vom găsi o soluţie”.

Guvernul promite o schemă de ajutor de stat

Ministrul Radu Oprea spune că Guvernul lucrează la un proiect prin care companiile industriale mari consumatoare de energie din România să poată beneficia de ajutoare financiare, procedură acceptată la Bruxelles şi care se aplică deja în alte state din UE. „Într-adevăr avem nevoie aici, la Galaţi, de un investitor care să poată să dea stabilitate locurilor de muncă. Şi atunci vom folosi schema de ajutor de stat, pe cea de compensare indirectă, care este acceptată de Uniunea Europeană, iar acum lucrăm în cadrul Guvernului să putem să aducem aceste prevederi pentru industria care este mare consumatoare de energie”, a precizat ministrul Mediului de Afaceri.

MECANISM
„Carbon Border Adjustment Mechanism”,

Există o șansă de rezolvare a situației cu care se confruntă producătorii de oțel din Europa, prin introducerea de către Comisia Europeană a „Carbon Border Adjustment Mechanism”, mecanismul de ajustare la frontieră a taxelor vamale. Pentru ţările non-UE care nu plătesc aceste taxe legate de emisiile de carbon, toate aceste taxe se vor regăsi diferenţa de la taxele vamale, astfel încât să fie o competiţie reală.

CIFRE

În perioada de după 1990, au scăzut constant atât producţia, cât şi capacităţile de producţie ale Combinatului Siderurgic Galați.

- Producţia record a combinatului de la Galaţi, înregistrată în 1989, a fost de 7.663.000 tone de oţel.

- De la 10,26 milioane tone, în 1993, capacităţile de producţie au scăzut la 4,25 milioane tone, în 2002,  primul an de după privatizarea Sidexului.

- În 2002, producţia de oţel a fost de 4.513.000 tone.

- În 2009, producția a fost de 1,9 milioane tone.

- În 2015, după perioada crizei economice de pe piața oțelului, a fost realizată o producție de 2,09 milioane tone.

- În 2018, combinatul din Galați a produs 2,15 milioane de tone de oțel.

Sanjeev Gupta, președinte al GFG Alliance: „Dacă producătorii din afara Uniunii Europene vor continua să aibă aceste avantaje, va fi greu pentru noi, pentru producătorii europeni”.

 

Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: „Lucrăm în cadrul Guvernului să putem să aducem aceste prevederi pentru industria care este mare consumatoare de energie”.

Comentarii

loading...