Pe blogurile de marți, citim despre Codul Fiscal și implicațiile lui pentru România, despre criza refugiaților, dar și despre o anchetă realizată de Rise Project despre proprietățile deținute de familia Iohannis.
Adelin Petrișor scrie, pe blogul său, că războaiele purtate în Siria și Irak ar putea declanșa o criză umanitară în interiorul Europei. ”Războaiele din Siria și Irak ar putea provoca o adevărată criză umanitară și în Europa. Numărul refugiaților este din ce în ce mai mare. Doar în primele 6 luni, de pe mare au venit în UE peste un sfert de milion de imigranți. Acestea sunt cifrele celor de la UNHCR. Cine știe care este numărul real…Cele mai încercate țări sunt Grecia și Italia”, comentează jurnalistul.
Moise Guran notează, pe biziday.ro, importanța Codului Fiscal în funcție de instanța care o dezbate. Astfel, pentru politicieni discuția pe Codul Fiscal se reduce la la TVA şi la salariile bugetarilor, ambele mize electorale, potrivit autorului. ”Pe de o parte, Ponta şi-a pus ambiţia cu TVA-ul. Vrea să o bifeze între promisiunile îndeplinite. Ar fi ok, dacă n-ar fi dispus să sacrifice orice, chiar şi celelalte măsuri din Codul Fiscal, cum ar fi reducerea impozitului pe micro sau al celui pe dividende. Acelea sunt infinit mai importante, chiar dacă, aparent, afectează categorii mai limitate decât cota generală de TVA”, spune Guran. În continuare,Guran argumentează că BNR în povestea cu Codul Fiscal ”a fost la fel de incoerentă ca şi politicienii și a căpătat greutate doar pentru că s-a lăsat folosită. Isărescu a mers la o aprobare tacită cât a fost în dezbatere Codul Fiscal, s-a răsucit apoi şi n-a făcut decât să-i servească Preşedintelui (el însuşi nu prea mulţumit de aprobarea din iunie) pretextul pentru a putea redeschide dezbaterea. Un punct totuși pentru Isărescu care a anticipat-o cumva pe Rovana Plumb. Sau poate a ştiut. Creşterea de salarii din sectorul bugetar e imensă, e uniformă, e psihologică, e ca pe vremea lui nea Nicu Văcăroiu”.
Zoso comentează investigația realizată de Rise Project, potrivit căreia familia Iohannis ar fi obținut un imobil în Sibiu cu ajutorul unui act fals. În prezent, președintele României este implicat într-un proces cu privire la acest imobil. ”Aceasta este justiția din România: mai degrabă pui mâna pe furcă și îți faci singur dreptate decât să apelezi la ea. De aceea multe din problemele pe care le-ar putea rezolva rămân așa cum sunt, generând nervi și frustrări cetățenilor care ar trebui să își găsească dreptatea mai repede și mai bine. E inadmisibil ca un proces pentru stabilirea vinovaților și daunelor unui accident să dureze doi ani. Doi ani cineva circulă fără mașină, este mai puțin productiv și mai amărât, pentru că procesele trenează”, a comentat bloggerul.
Pe blogul cristianchinabirta.ro, citim despre faptul că abuzul emoțional asupra copiilor este încă folosit ca instrument “educațional” în România. Autorul pleacă de la propria lui experiență cu copiii săi, dar citează un pisholog, Iuliana Fulaș, pentru a explica ce împact poate să aibă acest tip de abuz asupra vieții unui copil. ”În majoritatea școlilor românești, spune specialistul, abuzul emoțional este încă folosit ca instrument “educațional”, iar acesta poate distruge gândirea creativă, poate genera stări anxioase și poate conduce la traumatizarea emoțională a copiilor: Am intalnit mulți copii abuzați emoțional în școli, de profesori, sau de colegii de clasă, iar majoritatea, din cauza fricii, refuză să împărtășească experiențele traumatizante cu psihologii. Prind curaj să povestească doar când le aducem la cunoștinta ca sunt sub protectia confidențialitații. De cele mai multe ori, părinții refuză să accepte astfel de probleme, le ignoră sau chiar afirmă: “dacă profesorul l-a pedepsit, sigur a făcut el ceva”, afirmă psihologul Iuliana Fűlaș.
