În noiembrie 2018, Ioan Niculae a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul în care este acuzat, între altele, că ”a corupt” oameni de afaceri, funcţionari publici şi înalţi demnitari să promoveze o Hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, acest lucru aducând InterAgro un beneficiu de 600 de milioane de euro. Decizia magistraţilor nu este definitivă.
În prezent, solicitarea de audienţă a fost trimisă deja pe adresa prim-ministrului în numele unităţilor de producţie Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Chemgas Slobozia, Ga Pro Co Săvineşti, Viromet Victoria, semnate de administratori, dar şi în numele lui Ioan Niculae, acţionarul majoritar al InterAgro, care a semnat, la rândul său documentul.
Reprezentanţii fabricilor i-au transmis premierului că “solicită respectuos acordarea unei audienţe în vederea discutării situaţiei industriei chimice româneşti, aflată astăzi într-un impas major, în sensul în care niciunul dintre combinatele chimice semnatare ale prezentei solicitări nu mai desfăşoară niciun fel de activitate de producţie, necesarul de îngrăşăminte pentru agricultura românească fiind asigurat aproape exclusiv din import”, se arată în scrisoarea trimisă premierului.
Potrivit documentului, întâlnirea reprezentanţilor fabricilor cu premierul ar fi decisivă pentru soarta imediată a industriei chimice din România. Reprezentanţii unităţilor din grupul controlat de Niculae consideră că industria chimică din România ”ar putea ajunge la fier vechi, pentru că, dacă nu se începe repede producţia, instalaţiile vor fi tăiate, ca urmare a limitelor procedurii de insolvenţă”.
În cererea de audienţă se menţionează şi contextul regional, prin care reprezentanţii fabricilor încearcă să justifice de ce găsirea unei soluţii trebuie să fie făcută repede.
“În aceasta situaţie, având în vedere că România are un renume internaţional în ceea ce priveşte producţia de îngrăşăminte chimice de calitate superioară, sperăm ca această întâlnire cu domnia voastră să permită identificarea unor soluţii privind oportunitatea de reluare a activităţii de producţie a combinatelor de îngrăşăminte chimice în contextul actual al scăderii constante a preţului gazului natural pe piaţa europeană (piaţa de la Baumgarten, Austria) raportat la preţul gazului natural autohton influenţat de recentele modificări aduse OUG nr. 114/2018, modificări legislative prin care consumatorii industriali au fost excluşi de la posibilitatea de a achiziţiona gazul natural la preţul de 68 lei/MWh, şi implicit excluşi de la posibilitatea vânzării de îngrăşăminte chimice pe piaţa românească şi externă la un preţ competitive”, se arată în scrisoare.
În forma publicată iniţial, în decembrie 2018, OUG 114 prevedea ca preţul gazului de producţie internă să fie plafonat la 68 de lei/MWh, timp de 3 ani, pentru consumatorii casnici, dar şi pentru cei industriali, consideraţi eligibili, măsură care ar fi avantajat afacerile lui Niculae. Ulterior, în martie, Guvernul a modificat OUG 114, plafonarea pentru clienţii industriali fiind eliminată.
