Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Relansare a exploatării portuare de la Dunăre după modelul Portului Duisburg

Start în proiectul terminalului intermodal de la Galați, care va fi placa turnantă în transportul de mărfuri pe ruta Rhin-Main-Dunăre-Asia.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 19.02.2019 - 15:14

Ministerul Transporturilor a în­cheiat elabo­rarea proiectului de hotărâre de guvern (HG) pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Platformă multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rhin – Dunăre/Alpi“, care va fi dezvoltat în Portul Bazinul Nou din Galați. De pe 18 până pe 29 ianuarie, proiectul HG s-a aflat în dezbatere publică și după includerea unor propuneri lansate cu prilejul acestei dezbateri, proiectul va fi transmis la Secretariatul General al Guvernului pentru a fi promovat pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe de guvern.

Potrivit articolului 2 al proiectului HG, finanţarea „Platformei multimodale Galați” se face din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF TRANSPORT), Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM 2014-2020) și de la bugetul de stat.

 

80 milioane de euro pentru infrastructura portuară

Dezvoltarea acestui proiect are ca principal obiectiv relansarea exploatării portuare în Portul Galați, principalul port de la Dunărea Maritimă. Proiectul are ca aplicant de stat Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, companie națională de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, partenerii privați fiind societățile Portul Bazinul Nou, Metaltrade International SA şi Portul Duisburg din Germania. Bugetul total al proiectului este de 80 milioane euro. Pentru prima etapă, bugetul alocat este de 25,6 milioane euro, din care 21,7 milioane euro e finanțarea nerambursabilă alocată de Comisia Europeană, alte 3,4 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 392.000 de euro este contribuția societății Port Bazinul Nou Galați. APDM Galați a derulat deja etapa „Elaborarea proiectului tehnic pentru execuţia lucrărilor de investiţii”, în baza unui contract în valoare de 5,8 milioane lei încheiat cu Asocierea Acciona Ingenieria SA – Baicons Impex SRL. Această etapă a presupus elaborarea documentaţiei de proiectare pentru cele patru obiective investiţionale ale proiectului, respectiv modernizarea infrastructurii portuare, realizarea racordului rutier şi feroviar, amenajarea platformei multimodale şi amenajarea zonei de acces către platformă.

 

Războiul din fosta ­Iugoslavie, un șoc pentru navigația de Dunăre

Navigația și exploatarea portuară de la Dunăre au trecut în ultimele trei decenii prin mai multe crize. Primul șoc a fost războiul din fosta Iugoslavie, care a blocat navigația spre Ungaria, Austria și Germania, dar și din porturile din Europa Centrală către porturile românești de la Dunăre și Portul Constanța. Societățile de navigație și administrațiile portuare din România au suportat pierderi de peste un miliard de euro, iar aproximativ 5.000 de navigatori și-au pierdut locurile de muncă. În aceste condiții, nu s-au mai făcut investiții în infrastructura portuară și asta a accentuat declinul. Un alt șoc puternic a fost criza din 2009, care a redus mult volumele de mărfuri care au tranzitat porturile de la Dunăre.

 

Avantaje: un convoi de barje, echivalentul a 440 de TIR-uri

Scăderea volumului de mărfuri este atipică, pentru că Dunărea este o „autostradă” care nu este exploatată la adevărata capacitate în privința transportului de mărfuri. Principalul avantaj este că transportul naval de mărfuri este cu mult mai ieftin, facilitatea constând în faptul cu sunt transportate mari volume de marfuri cu nave care au capacitate cu mult mai mare decât mijloacele de transport auto sau feroviar, iar asta scade consistent costurile. Spre exemplu, un convoi de barje preia un volum de marfă care ar putea fi transportat de 440 de TIR-uri, dar se poate ajunge, în transportul containerizat, cu navă portcontainer Clasa JOWL, și la transportarea unei cantități de mărfuri care este echivalentul a 470 de TIR-uri. Asta ar înseamna pe un drum național, că autostrăzi nu prea avem, un convoi de TIR-uri cu lungimea de 6 km.

 

Portul Galați, placă ­turnantă între Europa și Asia

Prin realizarea platformei intermodale din Portul Galați este pusă în valoare una dintre facilitățile tehnice importante oferite de cele trei porturi gălățene, Portul Bazinul Nou, Portul Docuri și Portul Mineralier Romportmet, în care există pe lângă calea ferată cu ecartament european și cale ferată cu ecartament lat, specific rețelei feroviare din statele din est, Moldova, Ucraina, Rusia, etc. Containerele cu mărfuri importate din Asia vor sosi la Galați în vagoane cu boghiuri pentru ecartament lat, la terminalul intermodal vor fi transferate pe nave pentru a fi transportate pe Dunăre către canalul Rhin – Main și către porturile din centrul și vestul Europei. Varianta retur este transportul naval dinspre Europa către Asia, cu transfer pe calea ferată la terminalul de la Galați.

 

Relansare după modelul Portului Duisburg

Implementarea proiectului platformei intermodale de la Galați este inspirată de experiența porturilor din Europa Centrală, care s-au confruntat cu probleme similare, dar au reușit să depășească impasul prin modernizarea operării portuare a mărfurilor. Modelul preluat este cel al moderni­zării Portului Duisburg, din Germania. „Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situaţie asemănătoare cu Portul Galaţi, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale, fiecare fiind, practic, un port în sine. Iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm şi în zona noastră, la Galaţi. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reuşit să înţelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanţa traficului containerizat în transporturile internaţionale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galaţiul să facă parte din aceste lanţuri logistice”, ne declara Corneliu Găvăneanu, președintele Metaltrade International, cu prilejul lansării primei etape a proiectului terminalului intermodal.

 

Amenajări de ­infrastructură portuară pe 32 ha

Potrivit documentației proiectului HG aprobat de Ministerul Transporturilor, investițiile ce vor fi realizate vizează 6 obiective: construirea unui cheu vertical pe o lungime de 868 m și a infrastructurii rutiere pentru accesul în terminal cu o lungime de 2,28 km, construirea unui triaj de cale ferată cu o lungime de peste 700 de metri, precum și construirea infrastructurii portuare, respectiv drumuri, rețele de utilități, platforme, clădiri, echipamentele și instalațiile portuare, amplasate pe o suprafață de 60.000 mp. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou, fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea APDM Galați. Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 323.527 mp teren portuar proprietate publică a statului și 33.682 mp proprietate privată a Metal Trade SRL Galați.   

Comentarii

loading...