Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Proiectele României în cadrul Inițiativei celor trei Mări

Înființarea unui Fond de Investiții de 100 de miliarde de euro este rezultatul cel mai concret al summitului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat la București. Rămâne de văzut dacă Fondul va fi sau nu un succes.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 19.09.2018 - 10:54

Deocamdată, inițiativa celor 12 state din centrul și estul Europei a atras atenția marilor puteri. Președintele SUA, Donald Trump, l-a trimis la București pe Rick Perry, secretar pentru energie iar Germania a fost cooptată ca partener.

Cea mai atractivă intenție economică a acestui summit este, cel puțin pe hârtie, Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, care a fost semnat de reprezentanții băncilor din șase țări ale Inițiativei: Croația, Cehia, Letonia, Polonia, România și Slovacia. Din partea României, scrisoarea a fost semnată de reprezentanții EximBank.

Fondul este o iniţiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca naţională poloneză de dezvoltare, iar acesta va începe să lucreze anul viitor şi nu va avea un sediu, board-ul de directori urmând să se întâlnească pe rând, în ţările membre. Fondul de investiții în valoare de 100 de miliarde de euro va reprezenta platforma financiară care să sprijine cele aproximativ 30 de proiecte prioritare care vor alcătui lista proiectelor regionale ale Inițiativei. 

Dintre acestea, România și-a anunțat șase proiecte, aprobate de Guvern cu acceptul Administrației Prezidențiale.

 

Șase proiecte

Printre proiectele României se numără „Rail 2 Sea”, care priveşte o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi se termină la Constanţa. În domeniul digital, România oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, în timp ce a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

În domeniul transporturilor România propune şi proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili. La capitolul energie, România este interesată de dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria).

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, în deschiderea sesiunii plenare din cadrul summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Bucureşti, despre proiectele alese ce reprezintă un potenţial care trebuie exploatat la maxim şi a specificat faptul că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să fie mai apropiate ca niciodată.

Iohannis a declarat că România are potentialul de a fi o platformă energetică regională. Șeful statului avut un mesaj și pentru partenerii americani, cărora le-a transmis că este nevoie de o relaţie robustă.

 

Germania, stat partener

Deocamdată, inițiativa a stârnit atât interesul Uniunii Europene, cât și pe cel al Statelor Unite. ”Iniţiativa celor 3 Mări este pe linia Uniunii Europene”, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. El a salutat prezenţa lui Rick Perry, secretarul de stat american pentru Energie, care „adaugă ce trebuie la eforturile noastre de dezvoltare”. ”Vă sprijinim şi vă încurajăm să realizaţi noi linii de cooperare între est şi vest, cei doi plămâni ai Europei, între nord şi sud”, a mai spus Juncker.

La nivel de investiţii, Juncker a precizat că între Marea Adriatică şi Marea neagră vor fi investiţi 150 de miliarde de euro. În încheiere, el a punctat că „respectarea statului de drept este esenţială. Investiţiile nu au sens dacă lipseşte respectul faţă de statul de drept”. ”Când se vorbeşte despre statul de drept, există mereu strănuturi în sală”, a mai spus Juncker.

De altfel, președintele Iohannis a evidenţiat că începând cu summitul de la Bucureşti, Germania a devenit de asemenea stat partener al Iniţiativei. ”Suntem convinşi că implicarea Germaniei va spori capacitatea Iniţiativei de a atinge obiectivul nostru comun de a spori interconectivitatea şi, în consecinţă, dezvoltarea economică şi creşterea economică în regiune, în beneficiul tuturor statelor participante şi al întregii Uniuni Europene”, a adăugat el.

 

Americanii, interesați de energie

Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de gazdă a Summitului ”Iniţiativa celor Trei Mări”, un mesaj adresat participanţilor la Summitul de la Bucureşti, în care spune că că SUA rămân dedicate colaborării cu cele 12 state membre, pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport şi digitale, arătând că Iniţiativa celor Trei Mări are un potenţial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii şi în alte sectoare importante de cooperare. ”O nouă infrastructură energetică este esenţială pentru susţinerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi pieţe şi diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Felicit România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcţia de infrastructură pentru gazoducte.”, se arată în mesajul preşedintelui SUA.

La rândul său, Rick Perry, secretarul pentru energie al SUA, a declarat, în finalul summitului: „Statele Unite sunt un lider mondial în ceea ce priveşte petrolul şi gazul. Siguranţa energetică e strâns legată de siguranţa naţională, e ceva fundamental. Energia nu trebuie folosită niciodată ca un mijloc de coerciţie şi de ameninţare, e foarte important”.

El a vorbit despre „poziţia agresivă a Rusiei” - „Această dependenţă a Europei pentru gazul rus a crescut de la 30% la peste 40%, fapt care creează îngrijorări”.

Americanii sunt de părere că „diversitatea surselor energetice este foarte importantă” şi susţin „principiul diversificării”. „Nu vom permite altora să monopolizeze. Preşedintele a pus accent pe dezvoltarea infrastructurii, pe îndepărtarea barierelor”, a mai spus Perry. „SUA şi Europa sunt deschise către afecri şi nerăbdătoare să îşi exprime angajamentul”, a concluzionat el.

La Summitul ”Iniţiativa celor Trei Mări”, care a avut loc luni şi marţi la Bucureşti, au  participat şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Comentarii

loading...