Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Visul american, resuscitat la Mihail Kogălniceanu

Recent anunţata retragere a armatei americane din teatrul de operaţii Afganistan via Mihail Kogălniceanu readuce în atenţia opiniei publice acordul dintre România şi statele Unite ale Americii. Mai exact beneficiile pe care cele ...

Share

Darius Martinescu 0 comentarii

22.10.2013 - 14:23
Recent anunţata retragere a armatei americane din teatrul de operaţii Afganistan via Mihail Kogălniceanu readuce în atenţia opiniei publice acordul dintre România şi statele Unite ale Americii. Mai exact beneficiile pe care cele două părţi ar trebui să le aibe şi care, cel puţin în cazul ţării noastre, lipsesc. România a desfiinţat o brigadă mecanizată (34 Vasile Lupu) care număra peste o mie de oameni pentru a face loc americanilor.

Tot de venirea americanilor pe litoral se leagă, deşi capii armatei nu au recunoscut- o niciodată, dispariţia Bazei 57 Aeriană MK, unica unitate militară din ţară care dispunea de celebrul avion de luptă MiG 29 Fulcrum.

Cartier ridicat de la zero

În contrabalanţa celor peste o mie de familii care trăiau din armată, armata americană a venit cu o investiţie de 50 milioane de dolari în ceea ce se numeşte acum Facilitate Permanentă (Permanent Forward Operating Site- PFOS). În fapt un cartier militar ridicat de la zero pe teritoriul B 34 Mecanizată, baza a fost finalizată la sfârşitul lunii octombrie 2009. Costul total al lucrărilor a fost de 48 milioane de dolari iar complexul  cuprinde 78 de clădiri la care au lucrat 1.200 de muncitori, dintre care 700 au fost români. Realizarea obiectivului s-a făcut în două faze. Prima etapă a scos din vistieria guvernului american 34,8 milioane de dolari, utilizaţi pentru finalizarea a 46 de structuri construite de o companie americană şi două din Turcia.

Ideal pentru operaţiuni militare

Cea de-a doua fază a proiectului a consumat 12,5 milioane de dolari. Alături de aceasta, americanii mai dispun de facilităţi de cazare construite în fosta bază de aviaţie (57 Aeriană), e drept mai mici comparativ cu baza mare, însă la fel de utile în cazul tranzitului de trupe. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că toate aceste facilităţi sunt completate cu pistă de 3,5 kilometri lungime, cu plăci de beton de 40 centimetri, pe care pot ateriza avioanele grele de tipul C 17 Globemaster, cale ferată directă cu portul Constanţa, terminal fery- boat şi bineînţeles o şosea pe patru benzi, rezultă un loc ideal pedntru operaţiuni militare.

Prima încercare, Irak

Puţini îşi mai aduc aminte de controversata misiune a Grupului Expediţionar Aerian 458 SUA, desfăşurată în 2003 la Kogălniceanu. În fapt prima misiune americană de pe litoral, operaţiunea a transformat aeroportul într- un cap de pod pentru tranzitul de oameni şi tehnică militară în teatrul de operaţii Irak. Pe aeroport s-a zburat încontinuu timp de aproape trei luni, ziua şi noaptea, înspre şi dinspre Irak. Pe 14 iunie 2003 misiunea grupului expediţionar a fost închisă. Conform datelor statistice ale US Air Force, în cele trei luni de la instalarea contingentului la Mihail Kogălniceanu pe aeroport au aterizat peste 1.300 de aeronave de transport cargo şi pasageri, care au tranzitat către frontul din Irak 6. 200 de militari şi peste 11.100 tone de echipament special. Operaţiunea a ajuns în atenţia opiniei publice internaţionale o dată cu desecretizarea transporturilor de prizonieri irakieni spre SUA, ocazie cu care Mihail Kogălniceanu a fost indicată drept bază de tranzit. 

Acum, la zece ani de la prima misiune americană la Kogălniceanu, comunitatea nu s -a ales cu mai nimic. După operaţiunile din primăvara lui 2003, americanii au redus  substanţial fondurile şi au investit cu prioritate în amenajarea propriilor spaţii de cazare. Criza financiară mondială a redus şi mai fondurile, astfel că baza permanentă a stat din momentul finalizării şi până în prezent, goală. Aeroportul s- a ales cu un sistem modern de securitate şi cam atât. Localnici au fostanagajaţi ocazional de către americani cu ocazia exerciţiilor  desfăşurate pe litoral iar cum acestea au fost abandonate odată cu venirea crizei, baza nu a mai dat de muncă la nici un locuitor din Kogălniceanu. Visul american ar putea reînvia însă pe litoral odată cu debarcarea militarilor din Afganistan.

Reamintim că săptămâna trecută Ministrul Apărării a anunţat că baza de la Kogălniceanu va fi utilizată pentru retragerea trupelor americane din Afganistan. „Am discutat cu secretarul american Charles Hagel despre modul în care putem coopera, în cursul anului viitor, împreună, pe transportul multimodal, adică pe felul în care vom opera pe baza Kogălniceanu şi în Portul Constanţa, având în vedere că odată cu retragerea efectivelor din Afganistan, noi, de principiu, ne -am dat acordul ca traficul pe Aeroportul Kogălniceanu să crească şi să punem la dispoziţie capabilităţile de acolo pentru repatrierea militarilor în SUA şi a capabilităţilor militare", a explicat ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa.

 

Citește totul despre:

Comentarii