După 20 de ani în care au stat în umbră şi au fost decimate în favoarea investiţiilor imobiliare, viile constănţene revin în actualitate. Prima cramă de la Rasova va fi deschisă anul viitor.
Vinurile de la malul mării sunt asociate, acum, cu activităţile turistice, investitorii străini pariind totul pe reuşita acestei „reţete”. Primul pas în acest sens va fi făcut anul viitor odată cu amenajarea primei crame de la Rasova. Inaugurarea cramei precede un alt eveniment important, desfăşurat la sfârşitul lunii trecute în localitatea învecinată Aliman, lansarea primului vin obţinut din podgoriile comunei. „Până acum am făcut investiţii de 2,5 milioane euro pentru achiziţia şi plantarea a 80 de hectare de teren la Aliman. Aici se cultivă Feteasca Neagra, Merlot şi Cabernet Sauvignon” a precizat Ghenadie Bobeică, administratoul societăţii. Acesta a adăugat că firma a obţinut finanţare din fonduri UE pentru proiectul „Înfiinţare Cramă, Comuna Rasova, judeţul Constanţa”. „Valoarea totală a proiectului este de 4,7 milioane euro, din care două milioane de euro reprezintă finanţare nerambursabilă, iar 2,7 milioane euro reprezintă cofinaţarea pentru construcţia cramei. Valoarea investiţiei va ajunge la peste şapte milioane de euro” a explicat administratorul.
Merlot, arma secretă
Cum tendinţa pe plan mondial în domeniul consumului de vinuri sunt soiurile roşii, primul vin obţinut la Aliman este Merlot. Denumit Alira, după primele litere din denumirea celor două localităţi Aliman şi Rasova, vinul iese oarecum din tiparele producătorilor zonali, urmând să fie lansat pe piaţa de lux. „Ne-am propus să oferim run vin ce are un raport calitate preţ foarte bun. După lansare (n.r. primele vinuri urmează să ajungă în restaurante şi magazine în luna noiembrie) vom avea pe piaţă un produs încadrat în segmentul super-premium, prin prisma calităţii, la un preţ întîlnit în acest moment la produsele de început al segmentului premium”, a explicat Marc Dworkin, oenologul care a supervizat întregul proces de fabricaţie. Primul vin de la Aliman are ediţie limitată, doar 45.000 de sticle urmând să fie produse din prima recolta a podgoriei, 2009. Statele unde compania exportă vinurile producţie proprie sunt Germania, Austria, Cehia, Luxembourg, Marea Britanie, Elveţia, China, Coreea de Sud, Japonia şi Taiwan.
Spaniolii au reînfiinţat viile de la Adamclisi
Aliman nu este singura localitate unde străinii au investit în vinuri. Pe dealurile de la Adamclisi poate fi admirată o podgorie ridicată de la zero după ultimele standarde europene. Investitorul spaniol are un plan de afaceri de aproape 5 milioane de euro, în care figurează, pe lângă noua podgorie, o cramă chiar în apropierea monumentului Tropaeum Traiani. Obiectivul va fi inclus pe lista punctelor turistice pe care străinii şi românii le vizitează la Adamclisi.
Terminal de vinuri la Galaţi
Interesul pentru vinurile româneşti se manifestă şi în China. Aici, consumul de vin a crescut cu 50% în ultimul an şi se pune problema importurilor din Europa de Est. România este reprezentată pe piaţa chineză de podgoriile Jidvei şi Huşi. Marian Filimon, preşedintele Patronatuluiu Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi a filialei locale a Asociaţiei de Prietenie România-China, a vizitat China şi spune că se intenţionează construirea unui terminal: “Se ia în calcul posibilitatea înfiinţării unui terminal de vinuri importate din Europa de Est, care ar urma să fie amenajat la Constanţa sau Galaţi”, a declarat el.
