Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Singurul institut de cercetări piscicole, în colaps

Institutele de cercetări din domeniul agricol sunt în pragul falimentului. Unul dintre ele este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică şi Acvacultură (ICDEAA) Galaţi, de sub coordonarea Academiei de Ştiinţe ...

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

03.05.2011 - 22:32
Institutele de cercetări din domeniul agricol sunt în pragul falimentului. Unul dintre ele este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică şi Acvacultură (ICDEAA) Galaţi, de sub coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Siseşti" Bucureşti. Este singurul institut de acest gen din ţară. De cercetări piscicole se ocupă ICDEAA şi o staţiune de la Nucet, Dâmboviţa. Institutul de la Galaţi e cel unde au fost create tehnologiile pentru reproducerea sturionilor, un concept românesc cu parametri superiori celor din multe ţări occidentale. Tot aici au fost puse la punct tehnologiile post-embrionare şi cele pentru rac şi biomanipularea sistemului acvatic.

Institutul a lucrat şi pentru ţări din Asia, modernizând tehnologiile pentru producţia crapului. Din 2004 până în 2008 a fost o perioadă mai bună şi s-a mai achiziţionat aparatură de laborator. O dată cu primele semne ale crizei, situaţia s-a înrăutăţit. ICDEAA avea un program de 3 milioane euro, de modernizare a laboratoarelor, staţiilor de incubaţie, reproducere şi postembrionară de la Brateşul Mic. Deşi nu era o sumă mare, banii de modernizări nu au mai fost alocaţi. Lipsite de subvenţii şi facilităţi, institutele au ajuns într-o situaţie critică. "Dacă toate institutele nu au avut un ban subvenţie de la stat, nici mentenanţa, nici gaze naturale, nici taxele locale, sunt ca şi agenţii economici. Eu sunt un agent economic, care aplic Legea 500 la contabilitate, ca şi o primărie sau o universitate. Dar astea primesc filă de buget şi au bani, iar eu nu primesc filă de buget, primesc acum ceva bani şi mai primesc peste 4 luni, dar am de plătit lumina, gazele, salariile în fiecare lună", spune directorul ICDEAA, prof. univ. dr. Neculai Patriche.

Sponsor pentru egrete şi pescăruşi

Puţinele alocări bugetare sunt date pe proiecte şi teme de cercetare în derulare. O altă sursă de finanţare ar trebui să fie "veniturile proprii". Institutul produce puiet pentru toate fermele piscicole din ţară. E puiet de peşte de calitate, cu calităţile şi ritmul de creştere necesare producţiei piscicole. Dar prea puţini proprietari de exploatări piscicole recurg la ajutorul institutului din Galaţi, care a ajuns să hrănească păsările din specii protejate din Parcul Natural Lunca Prutului Inferior. "Eu am o bază de cercetare, dar nu îmi produce venituri. Cel care are o fermă piscicolă spune: «nu cumpăr puiet de peşte de la institutul de la Galaţi, las că îmi fac eu».

Şi face el ceva acolo, care nu are ritm de creştere. Nu cumpără de la mine şi eu am produs şi am rămas cu marfă pe stoc. Iar la mine e un caz special, pentru că sunt în zona de protecţie a siturilor naturale de protecţie acva-faunistică. Eu nu produc crapul de 4 kg, ca să nu mi-l mănânce decât pelicanul, ci îl mănâncă şi egreta şi orice pasăre. Fiind sit de protecţie, eu nu am voie nici măcar să le sperii. Dacă le sperii, vine Garda de Mediu şi îmi aplică amenda. Practic, în mod indirect, eu întreţin un sit, pe banii institutului, întreţin păsările de acolo, realizez un beneficiu de mediu şi nu pot să recuperez banii pe care îi cheltuiesc pentru asta. Nu-mi dă nimeni bani", spune directorul ICDEAA.În ultimii ani, numărul cercetătorilor de la ICDEAA s-a redus, de la 100 la 40, pentru că nu s-au mai dat salariile de un an şi jumătate. Un cercetător tânăr are un salariu de 800 lei, dar nici pe acela nu îl primeşte. "Un cercetător bun nu se formează în 2-3 ani, trebuie 25-30 de ani. Cu foarte mare greutate încerc să ţin acel cercetător. Şi ca să vedeţi în ce situaţie ne aflăm, mă întreb care este nivelul de fidelitate al acestor oameni care vin la institut fără să îşi fi luat salariul de un an şi jumătate", a adăugat profesorul Patriche.

ICDEAA nu mai poate primi contracte de cercetare

O situaţie şi mai anapoda este că, ajungând să aibă datorii la stat, institutul nu se mai poate prezenta la licitaţiile pentru contracte de cercetare. Arieratele sunt de 400.000 la bugetul de stat, aproape 300.000 pentru salarii şi alte datorii către furnizori. "Conform legii, insitutul a trebuit să dea declaraţiile de salarii; declaraţiile s-au dat, dar nu s-au plătit nici salariile, că nu era de unde, nici dările la stat. După o perioadă, Finanţele Publice au venit şi au făcut controlul de rigoare şi au constatat cum stau lucrurile. Fiind dator la bugetul de stat, eu am devenit neeligibil. Dacă apare o licitaţie publică cu o tematică de cercetare, nu mă pot prezenta", spune profesorul. Practic, Institutul de Cercetări Piscicole de la Galaţi, unicul din ţară, e scos astfel din funcţiune.

Speranţe în ministrul Agriculturii

În urmă cu 3-4 luni, au apărut ceva speranţe, actualul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, fiind cel care vrea să scoată din colaps cercetarea agricolă. "Nu se găsesc soluţii. Singura soluţie pentru perioada asta grea a găsit-o actualul ministru Valeriu Tabără, care este cercetător şi vicepreşedintele unei academii agricole, care a zis: hai să găsim o formulă de a plăti toate arieratele în zona de cercetare agricolă şi de a finanţa acestă cercetare", ne-a mai declarat profesorul Neculai Patriche.


 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...