Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Relatiile interconfesionale din Ardeal, tensionate de noua lege a cultelor

Relatiile interconfesionale din Transilvania ar putea sa cunoasca o noua etapa de inrautatire. Noul proiect al legii cultelor pare sa fie blocat de demisia ministrului Culturii si Cultelor, Mona Musca. Ea s-a implicat in negocierea unui proiect ...

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

02.08.2005 - 00:00
Relatiile interconfesionale din Transilvania ar putea sa cunoasca o noua etapa de inrautatire. Noul proiect al legii cultelor pare sa fie blocat de demisia ministrului Culturii si Cultelor, Mona Musca. Ea s-a implicat in negocierea unui proiect echitabil de lege pentru toate confesiunile si asociatiile religioase.
Problemele cele mai mari sunt legate de relatiile dintre greco-catolici si ortodocsi. Pana acum, Statul Roman a restituit cultelor o parte a bunurilor confiscate de autoritatile comuniste si care se aflau in administrarea statului. Insa, circa 80 la suta din bunurile confiscate Bisericii Romane Unite cu Roma se afla in administrarea Bisericii Ortodoxe si nu intra sub incidenta legilor de restituire. Greco-catolicii se tem ca daca actualul proiect de lege va ramane in forma sa actuala, le va fi extrem de greu sa isi recupereze proprietatile nationalizate in anul 1948, cand Biserica Romana Unita cu Roma a fost interzisa.
Pe de alta parte, noua lege a cultelor reprezenta o alternativa la actuala lege a cultelor, de inspiratie stalinista, adoptata in 1948. Din cauza prevederilor restrictive ale acestei legi, o serie de confesiuni religioase au avut greutati deosebite legate de inregistrarea lor legala. Asa ar fi greco-catolicii, care au fost recunoscuti ca si cult printr-un decret-lege din 1990 emis de Consiliul Frontului Salvarii Nationale, ori Martorii lui Iehova.
De altfel, situatia dificila din punct de vedere legal a acestor confesiuni a fost criticata constant in rapoartele prezentate de Departamentul de Stat al SUA, care monitorizeaza respectarea libertatilor religioase. Trebuie remarcate si gesturile de bunavointa ale Bisericii Ortodoxe Romane.
Negocierile intre reprezentantii cultelor religioase pe marginea noului proiect al legii cultelor au fost blocate vreme indelungata de pretentiile Bisericii Ortodoxe de a primi statutul de biserica nationala. Acesta ar fi presupus ca ortodocsii ar fi beneficiat de o serie de avantaje oferite de stat in comparatie cu alte culte. Insa, in cele din urma, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a renuntat la aceasta solicitare.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...