Afacerea “aurului dacic” din Muntii Orastiei (judetul Hunedoara) reprezinta una dintre cele mai spectaculoase actiuni de deconspirare, de catre procurori si politisti, a cautatorilor de comori care actionau in zona cetatilor dacice. Modalitatea in care actionau cele trei grupari, precum si circumstantele in care membrii acestora au descoperit obiecte de patrimoniu (bratari dacice de aur) in valoare de peste 1,5 milioane de dolari sunt surprinse in rechizitoriul intocmit de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, care a fost prezentat la Tribunalul Deva in data de 7 iulie 2005.
Asociatie infractionala
In toamna anului 1999 si inceputul anului 2000 a luat fiinta asociatia infractionala alcatuita din inculpatii Ciprian Hidisan State, Ion Nedelcu, Florin Ioan Nistor si Adrian Marcel Nistor, fosti “valutisti”, membri ai lumii interlope din municipiul Deva care, intentionand sa exploateze noua oportunitate de imbogatire rapida, s-au reprofilat si organizat intr-o echipa de “braconaj arheologic”, avand ca obiectiv principal efectuarea unor detectii si sapaturi ilegale in siturile cetatilor dacice clasate monument istoric, din Muntii Orastiei.
Inculpatii si-au impartit atributiile astfel: Adrian Marcel Nistor, care este cetatean roman si belgian cu domiciliul in Belgia, a cumparat un autoturism de teren ARO 10 din Belgia, precum si doua detectoare de metale performante; Ioan Florin Nistor asigura logistica necesara si transporta echipa cu autoturismul de teren pentru efectuarea detectiilor ilegale, iar Ciprian State Hidisan si Ion Nedelcu (care se prezenta ca fiind ginerele sefului Politiei Deva) realizau detectiile si supravegheau muncitorii zilieri platiti de echipa.
La 4 mai 2000, echipa de “braconaj arheologic” alcatuita din Ciprian Hidisan State, Ion Nedelcu si Ioan Florin Nistor s-a deplasat cu autoturismul de teren pus la dispozitie de Adrian Marcel Nistor si condus de Ioan Florin Nistor, la Gradistea de Munte, unde i-au angajat pentru a efectua sapaturi pe Florin Rambetea si tatal acestuia, Remus, pe care i-au asigurat ca ar detine autorizatiile necesare pentru efectuarea de detectii cu aparatul marca “Spectrum Wait”, apartinand lui Ioan Florin Nistor.
Mai 2000 – prima descoperire
In dimineata zilei de sambata, 6 mai 2000, in jurul orelor 11.00, Ion Nedelcu a detectat un semnal la distanta de 5 metri de o stanca aflata pe panta muntelui, in situl arheologic. Florin Rambetea a sapat cu cazmaua si a descoperit o lespede de piatra pe care a inlaturat-o, apoi, sapand in continuare, a gasit o groapa triunghiulara, cu dimensiunile de 50 x 50 x 60 cm, avand peretii placati cu lespezi de piatra (groapa de cult). In interiorul acesteia, dupa evacuarea pamantului, au descoperit 10 bratari spiralice, din aur masiv asezate perechi, cate 2, respectiv cate o bratara mai mica introdusa intr-una mai mare.
Inculpatii si-au insusit din situl arheologic al muzeului clasat monument istoric, cele 10 bratari din aur pe care le-au transportat, intr-o geanta, pana in Valea Godeanului de unde au fost luati, in jurul orelor 17.00, de inculpatul Ioan Florin Nistor, cu autoturismul de teren ARO 10, avand numarul de inmatriculare HD-05-WPA. Mergand spre casa, acesta l-a contactat telefonic pe fratele sau, Adrian Marcel Nistor, chemandu-l in Romania pentru ca au descoperit ceva important.
S-au deplasat apoi, cu totii la locuinta acestuia situata in municipiul Deva, unde, in prezenta numitelor Alina Cornea (concubina lui Ioan Florin Nistor), Ioana Marza (concubina lui Hidisan) si Monica Nedelcu (sotia lui Ion Nedelcu), au spalat bratarile, apoi le-au verificat pe cantarul de bucatarie constatand ca doua bratari mai mici aveau greutatea de cate 1,400 kilograme, 4 bratari de marime medie aveau greutatea de cate 1,500 kg, iar 4 bratari mai mari aveau greutatea de cate 1,700 kg.
In aceeasi noapte, bratarile au fost impartite astfel: 3 au revenit lui Ion Nedelcu, 3 lui Ciprian State Hidisan, iar lui Ioan Florin Nistor i-au revenit 4, urmand sa plateasca si cei doi sapatori (cu o bratara).
La 8 mai 2000, orele 13.55, a intrat in tara inculpatul Adrian Marcel Nistor, la bordul autoturismului Opel Vectra cu numarul de inmatriculare GNC 255, insotit de Costel Gheorghe Tirea (persoana cu dubla cetatenie romana si belgiana), amic al sau, pentru organizarea traficarii si valorificarii bratarilor in statele Uniunii Europene. Dupa ce a ajuns la Tampa, Ioan Florin Nistor i-a predat doua dintre bratari si pe Florin Rambetea, iar in jurul orelor 24.00, Adrian Marcel Nistor l-a transportat pe acesta la Sibiu unde l-a ascuns in locuinta sa, pentru a nu fi descoperit de Nedelcu Mugur-Niu si pentru a nu relata cuiva despre tezaurul insusit de inculpati.
Inculpatul Nistor Adrian Marcel si-a procurat de la farmacie si a invelit cele doua bratari cu banda leucoplast, le-a ascuns in autoturism, iar a doua zi a parasit tara, insotit de a Costel GheorgheTire, prin Punctul de Control Trecere Frontiera Nadlac.
Detectii ilegale cu aparatura performanta
La 22 septembrie 2000, dupa mai multe insistente din partea lui Florin si Rambetea Remus, inculpatii Ioan Florin Nistor si Ciprian State Hidisan s-au deplasat la Statia de distribuire a carburantilor Mol, din municipiul Orastie, unde s-au intalnit cu acestia si le-au dat cate un plic continand cate 15.000 marci germane in bancnote a cate 1.000 marci, cu precizarea ca reprezinta “partea” acestora.
Ulterior, la asociatia infractionala au aderat noi membri: inculpatii Mihai Zerkula si David Magda, ale caror activitati au fost polarizate de inculpatul Mugur Niu Nedelcu, fratele inculpatului Ion Nedelcu, cunoscut drept lider abil, activ si deosebit de motivat al “braconierilor siturilor arheologice”.
In luna mai 2001, grupul de inculpati condus de Mugur Niu Nedelcu l-a angajat sapator pe Florentin Ratiu si s-a deplasat cu autoturismul de teren marca Nissan Patrol, apartinand lui Mihai Zerkula, in punctul arheologic “Caprareata” al sitului “Sarmizegetusa Regia”. In perioada 20-31 mai 2001, Mugur Niu Nedelcu si Mihai Zerkula au realizat detectii neautorizate cu detectorul procurat anterior in acest scop, iar David Magda si Florentin Ratiu au efectuat sapaturi.
Ajungand in zona bazinelor de apa de pe paraul Godeanu, la poalele culmii “Caprareata”, inculpatii au localizat in situl arheologic o groapa sacra, amenajata cu lespezi de piatra, deteriorata in timp, in care au descoperit doua bratari de tipul celor descrise mai sus. La decopertarea stratului de pamant, in locul indicat de detector, Florentin Ratiu a lovit una dintre bratari cu sapa, astfel incat i-a produs urme specifice pe cateva spire.
In ziua urmatoare, efectuand noi detectii ilegale, pe panta culmii “Caprareata”, inculpatii au localizat in situl arheologic protejat, clasat monument istoric, alte trei bratari din aur pe care si le-au insusit, de asemenea. Bratarile au fost impartite astfel: cate doua piese au revenit inculpatilor Mugur Niu Nedelcu si Mihai Zerkula, iar piesa deteriorata prin lovire cu sapa i-a revenit lui David Magda.
Bratara de aur, prezentata in direct la TV
In luna iunie 2001, aflandu-se in vizita, in Germania, dr. Lucia Ana Marinescu, specialist in arheologie si fost director al Muzeului National de Istorie a Romaniei, a aflat de la specialistul german dr. Deppert-Lippitz Barbel Karin Helga, expert in bijuterii antice, ca in vara anului 2000 a fost vizitata de un tanar din Romania descris cu semnalmente ce corespund inculpatului Adrian Marcel Nistor, care sustinea ca detine o pereche de bratari dacice din aur si i-a prezentat spre examinare o asemenea piesa, solicitandu-i un act de autenticitate.
Dr. Deppert-Lippitz a precizat faptul ca tanarul i-a declarat ca bratara a fost descoperita impreuna cu alte piese similare, cu detectorul, de fratele sau, in Muntii Orastiei.
Specialistul roman a sesizat, la intoarcerea in tara, organele judiciare care din septembrie 2001 au declansat ancheta in vederea elucidarii situatiei de fapt, recuperarii bunurilor apartinand patrimoniului cultural national instrainate, identificarii si tragerii la raspundere penala a persoanelor vinovate.
Organele judiciare l-au identificat pe Remus Rambetea, apoi au fost conduse de acesta la locul unde au fost localizate si sustrase din situl arheologic “Sarmizegetusa Regia”, cele 10 bratari din aur masiv, obtinand relatari detaliate despre circumstantele savarsirii faptei.
Invinuitii Remus si Florin Rambetea au recunoscut pe fiecare dintre membrii asociatiei infractionale, precum si concubinele acestora, aratand detaliat, inclusiv cu ocazia confruntarilor, contributia fiecaruia la savarsirea faptelor.
In februarie 2002, in timpul desfasurarii anchetei, realizatorul TV, Radu Dragos Tora a reusit o “penetrare” a retelei infractionale din municipiul Deva care se ocupa cu traficarea obiectelor arheologice de patrimoniu, realizand un film documentar in care doi membri ai retelei, caracterizati tainuitori, prezentau sub protectia anonimatului, pe langa alte obiecte de patrimoniu (bratari, obiecte de podoaba, monede de aur), o bratara spiralica din aur, ale carei caracteristici corespund intru-totul relatarilor efectuate de Florin si Remus Rambetea, precum si descrierii expertului german dr. Deppert-Lippitz Barbel Karin Helga.
In seara zilei de 9 martie 2002, prezentatorul Radu Dragos Tora arata pe postul OTV: “Ceea ce vedeti aici, in mana mea, este o bratara de aur masiv, ascunsa de unul dintre cautatorii din aceasta zona, o bratara pe care, v-o garantez, orice muzeu din lume si-ar dori-o. Are in jur de 1.500 grame, e incredibil! Poate n-o sa va vina sa credeti, dar este crudul adevar: Muzeul National de Istorie, in subsolul caruia intr-o camera blindata sunt expuse cele mai valoroase obiecte din aur descoperite in Romania, nu are o bratara ca cea aflata acum in posesia bandelor de cautatori din Deva. Exista totusi una foarte asemanatoare, dar, as spune eu, din pacate, din argint”.
In urma examinarii imaginii si a elementelor probatorii aflate la dosar, expertul a retinut: “putem afirma ca bratara supusa expertizei pare a fi lucrata din aur conform constatarilor doamnei expert Deppert Lippitz, aur de 23-24 Kt, evaluata la circa 100.000 dolari SUA (avand in vedere si piesa asemanatoare din aceeasi categorie tipologica, ce a fost scoasa la licitatie in data de 08.12.1994 de catre Casa de licitatii “Cristie's”, piesa care s-a vandut cu 65.000 dolar SUA)”.
Un investigator sub acoperire
Sunt deosebit de relevante constatarile cuprinse in mesajele trimise de expertul german Barbara Deppert, prin e-mail, la 16.03.2005 si respectiv 2.06.2005, consemnate in procesul-verbal intocmit de investigatorul sub acoperire “Margot”:
“Draga M,
iti multumesc pentru e-mail si imaginile bratarii. De fapt, am vazut o bratara de acest tip in vara lui 2000 si am discutat cu d-na Marinescu din punct de vedere arheologic. Dar nu pot spune ca este intr-adevar bratara pe care mi-ai transmis-o. Tipul este exact acelasi, dar mi se pare ca este ceva mai “masiva”. Imi amintesc ca greutatea, pe care am controlat-o cu cantarul meu de bucatarie, era putin peste un kilogram.
In urma cu cativa ani, politia germana m-a contactat si mi-a aratat fotografii cu doi tineri, pentru a identifica persoana care a venit la mine cu bratara. Sper, in calitate de colega, ca vei intelege ca am fost absolut fascinata de bijuterie si ca am profitat de ocazie pentru a studia tehnica bratarii, chiar in momentele in care stateam de vorba cu tanarul. Imi amintesc ca, de fapt, persoana nu era un anticar profesionist.
Probabil ca stii deja ca o bratara a fost pusa in vanzare publica la New York, dar nu s-a vandut deoarece nu exista cerere pentru obiecte de interes regional, adica cele care nu sunt nici grecesti si nici romane. Conform zvonurilor publice, exista inca unele bratari de acest tip, descoperite impreuna, la cativa antiquari. Sper ca ne vom cunoaste cu prima ocazie in care voi fi in Romania sau aici, in Germania.
Barbara Deppert”.
Din actele de urmarire penala efectuate de organele judiciare a rezultat ca cele doua persoane prezentate de Radu Tora ca tainuitori, membri ai retelei traficantilor cu obiecte arheologice de patrimoniu, sunt inculpatii Iulian Ceia si David Magda.
In dimineata zilei de 9 martie 2002, inainte ca filmul documentar sa apara pe post (seara zilei de 9 martie 2002) Iulian Ceia a fost tinta unei actiuni de reglare de conturi specifice lumii interlope, constand in incendierea autoturismului sau de catre autori neidentificati.
De asemenea, in noaptea de 26/27 martie 2002, Radu Dragos Tora a suferit un grav accident de circulatie (soldat, de asemenea, cu condamnarea sa pentru ucidere din culpa), circumstante in care, potrivit sustinerilor sale, i-ar fi disparut caseta video continand inregistrarile brute efectuate in Muntii Orastiei.
Flagrant la marginea municipiului Alba Iulia
Pe parcursul urmaririi penale, Cristian Bogdanel Nitu a sesizat organele judiciare despre faptul ca detinea un film color cu mai multe imagini ale bratarii ce s-a aflat in posesia lui David Magda, pe care l-au realizat in toamna anului 2001 cand au fotografiat impreuna bratara la domiciliul lui Magda. Filmul a fost ridicat la 20 iulie 2005 din portbagajul autoturismului lui Nitu, fotografiile reprezentand o bratara spiralica cu urme de lovire.
Despre aceasta bratara, Cristian Bogdanel Nitu a declarat ca i-a apartinut lui David Magda si a fost vanduta prin intermediul inculpatului Iulian Ceia lui Marian Iancu zis “Marian Elefantul”, care apoi i-a facut-o cadou unui important colectionar din Bucuresti.
Cristian Bogdanel Nitu cunoaste, din relatarile inculpatului David Magda, ca in afacere a fost implicat si Gabriel Bivolaru (fost deputat PSD) care a garantat plata pretului cu autoturismul Mercedes ML 430, cu nr. de inmatriculare B 01 WOR inscris pe numele prietenei sale, martora Oana Raluca Weidner, autoturism ce i-a fost predat drept garantie lui Iulian Ceia, in vara anului 2002, fiind restituit de acesta dupa o perioada de 5 luni, la achitarea integrala pretului.
Cele relatate de Cristian Bogdanel Nitu se coroboreaza cu aspectele mentionate in declaratii de catre Gabriel Bivolaru si Oana Raluca Weidner. Conform declaratiei martorului Gheorghe Ion, bratara dacica a fost vanduta de inculpatul Iulian Ceia lui Marian Iancu cu 80.000 euro.
La 3 iunie 2002, inculpatul Sorin Florin Popa a fost surprins in flagrant, impreuna cu inculpatul Ciprian State Hidisan, cu ocazia unei actiuni investigative organizate de structuri specializate ale IGPR – Directia Politiei Judiciare, in cursul unei tranzactii cu monede romane din argint, efectuata cu 2 persoane din Cluj-Napoca, intr-o parcare de pe soseaua Alba Iulia – Deva (Hanul dintre Salcii). Organele politiei judiciare au ridicat din autoturismul invinuitilor 128 monede romane din argint, in valoare de 40 milioane lei, care au fost predate Muzeului National de Istorie a Romaniei, precum si un detector de metale performant apartinand lui Sorin Florin Popa.
Intrucat afacerea privind preluarea in protectie a siturilor arheologice nu progresa, gruparea infractionala condusa de Iulian Ceia a luat in atentie afacerea ilegala privind valorificarea si instrainarea bunurilor de patrimoniu sustrase din siturile arheologice ale Muntilor Orastiei, clasate monument istoric. Aceasta grupare era compusa din “locotenentii” David Magda si Dan Vasilie (in prezent arestat in alta cauza pentru santaj), Dorel Lupse zis Doru Sarbu, grupurile Claudiu Gh. Baderca din Timisoara, Iulian Mavlea, Petru Agachi, zis “Jumbo”, din Bucuresti si un numar variabil de “soldati”, fosti sportivi, mobilizati pentru executarea unor “interventii rapide” la recuperari si represalii.
Pe baza informatiei obtinute de la un grup advers, la 4 iunie 2002, inculpatul David Magda a fost surprins de organele de politie in flagrant, in timp ce efectua neautorizat, sapaturi in situl arheologic al cetatii Banita, jud. Hunedoara, impreuna cu fratele sau, invinuitul Emanuel Magda si mai multi indivizi din Timisoara, fiind prins doar invinuitul Marius Adrian Stoica. La aparitia organelor de politie, cei trei au incercat sa fuga, insa au fost opriti si identificati.
Fostul consilier prezidential Dan Iosif intra in “scena”
Declaratiile unor martori, dar si ale lui Iulian Ceia, au pus in evidenta faptul ca, aparent surprinzator, filmul lui Radu Tora a fost realizat cu sponsorizarea si concursul inculpatului Ceia (sponsor si actor), introdus pe post de “Pion” in cadrul actiunii de promovare a proiectului de preluare, cu sprijinul unor persoane oficiale (ex. – consilierul prezidential Dan Iosif, care l-a condus la fostul ministru al Culturii) a “protectiei” zonei arheologice a Muntilor Orastiei, inclusiv “accesarea” in acest scop a unor fonduri comunitare.
Dupa valorificarea bratarii lui David Magda la Marian Iancu din Bucuresti, cu pretul de 80.000 euro (declaratie martor Gheorghe Ion, vol. I, f. 725), Iulian Ceia a cumparat, cu suma de 30.000 dolari SUA, o alta bratara de la inv. Mircea Mihaila, membru al retelelor de “braconieri”, pe care acesta a primit-o in gaj de la Mugur Niu Nedelcu pentru un imprumut de 20.000 dolari SUA. Ceia a valorificat si aceasta bratara, la colectionari din Bucuresti.
In luna iunie 2003, Iulian Ceia, zis “Pionul”, i-a cerut “locotenentului” sau, David Magda, sa-l contacteze pe Eugen Dudas spre a intermedia cumpararea a doua bratari dacice din aur, pe care le detinea Mugur Niu Nedelcu, bijuterii pentru care a gasit clienti in Capitala. Acesta a acceptat, iar dupa achitarea unui avans de 10.000 dolari SUA, la 16 iunie 2003, David Magda s-a deplasat la Bucuresti cu autoturismul condus de Eugen Dudas si s-a intalnit cu “Pionul” la restaurantul “Vox Maris”, din Piata Victoriei, unde a primit intr-o plasa suma de 55.000 dolari SUA, dupa care au revenit la Deva.
In aceeasi seara, in jurul orelor 23.00, Eugen Dudasi-a predat banii lui Mugur Niu Nedelcu la domiciliul acestuia, in prezenta concubinei sale, Cecilia Coroiu. Inculpatul Mugur Niu Nedelcu, afland ca banii veneau de la Iulian Ceia si ca pretul la care vindea bratarile in Bucuresti era mai ridicat, a luat banii si a disparut.
In aceasta imprejurare Iulian Ceia, care era, de asemenea, intermediar, a inceput sa adreseze amenintari lui Eugen Dudas pentru a-i restitui banii.
Batai si amenintari
Duminica, 20 iulie 2003, cand Eugen Dudas se afla la cabana sa impreuna cu familia si paznicii, liderul Iulian Ceia a intrat in curtea cabanei sale insotit de 5 “echipaje” din Bucuresti si Timisoara, alcatuite din 15 indivizi violenti, condusi de Petru Agachi si Claudiu Baderca. Ceia si alti membri ai grupului recuperatorilor i-au aplicat victimei multiple lovituri cu pumnii si cu un scaun, au amenintat-o cu un cutit, timp in care inculpatul ii cerea sa-i restituie suma de 65.000 dolari SUA. La plecare, inculpatul i-a acordat termen de restituire a banilor pana in 23 iulie 2003.
In cursul saptamanii care a urmat, la 23 iulie 2003, conform intelegerii intermediate de Mihai Zerkula, Mugur Niu Nedelcu a predat una dintre bratari lui Eugen Dudas, care a platit o noua suma de 35.000 dolari data de Ceia (operatiune garantata de Daniel Jurca cu autocamioanele firmei sale) si care i-a trimis-o “Pionului” prin intermediul lui Jurca.
Inculpatul Mugur Niu Nedelcu pretindea pentru cea de-a doua bratara, pe care o avea lasata garantie, inca 35.000 dolari SUA, insa ulterior a sistat tranzactia, motivand ca era supravegheat de Politie. In luna iulie 2003, Iulian Ceia i-a solicitat lui Eugen Dudas ca in contul datoriei pe care pretindea ca o are fata de el, sa transfere dreptul de proprietate, asupra cabanei sale din zona Raul Mare-Retezat, in favoarea “locotenentului” sau, David Magda, insa Dudas a respins pretentia. Ulterior, fiind amenintat cu incendierea, Dudas a fost nevoit sa vanda cabana.
La inceptul lunii decembrie 2003, inculpatul Iulian Ceia se afla in Bucuresti, avand asupra sa o importanta cantitate de bunuri arheologice de patrimoniu (doua bratari spiralice din aur, cinci bratari mai mici, din argint, inele, monede romane din argint, vase dacice etc.), o parte dintre acestea fiind chiar piesele prezentate in filmul realizat de Radu Tora. Aceste piese transportate intr-o geanta, estimata la 20 kg, au fost oferite spre vanzare, in prezenta lui Dan Iosif, unor colectionari din Bucuresti, la sume cuprinse intre 120.000 – 800.000 dolari SUA.
Conform ofertei, predarea bunurilor de patrimoniu si incasarea banilor urmau a se efectua la Viena, oferta fiind valabila pana la 11 decembrie 2003, termen dupa care inculpatul contacta alti cumparatori. Din verificarea bazei de date a Politiei de Frontiera, informatia s-a confirmat, in sensul ca intr-adevar la 12 decembrie 2003, Iulian Ceia a parasit teritoriul Romaniei prin PCTF Bors la bordul autoturismului cu numarul de inmatriculare BH-26-SLB, fiind insotit de Gheorghe Sorin Cociuban Micula.
In dosar, procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, institutie condusa de procurorul general Vasile Luha, au trimis in judecata 13 inculpati. In cazul altor 36 de persoane, intre care se regasesc si fostul consilier prezidential Dan Iosif (in prezent deputat PSD) si fostul deputat PSD Gabriel Bivolaru, procurorii au dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor.
Ancheta a fost coordonata de procurorul general adjunct Augustin Lazar, in cercetari fiind implicata si o echipa de sase ofiteri superiori din cadrul IGPR – Serviciul Protejarea Patrimoniului Cultural National. Prin decizia Curtii de Apel, care i-a eliberat pe inculpatii arestati preventiv, s-a ajuns la o premiera in Justitia romaneasca: judecarea in stare de libertate a unor grupuri infractionale organizate.
