Pe strainul care vine, ca turist, in Capitala Romaniei il pandeste o plictiseala groaznica, dupa primele zile de umblat prin centrul vechi, prin muzee, magazine, anticariate sau printre blocurile gri. Dupa ce in doua-trei zile va fi vazut tot ce era de vazut, turistul strain nu prea mai are ce face pe meleagurile dambovitene. Atata vreme cat autoritatile nu vor intelege ca trebuie sa investeasca in turism, in zonele adiacente metropolei, Bucurestiul nu poate aspira la statutul de capitala europeana atractiva si la atragerea unor sume importante de la vizitatorii straini.
Potrivit expertilor, comunele din nordul Bucurestiului au un potential turistic crescut. Aici exista lacuri, padure si multe posibilitati de desfasurare a unor actiuni de agrement. Cu toate acestea, in unele locuri cu peisaje incantatoare nu exista nici macar alimentare cu gaze, ca sa nu mai vorbim de apa si canalizare, utilitati indispensabile oricarui loc civilizat. Indiferenta autoritatilor centrale si locale merge pana acolo incat chiar si proiectele bune, incepute candva, sunt lasate in asteptare, cu sanse indoielnice de a mai fi reluate vreodata.
Pentru obiectivul turistic Manastirea Snagov-Vlad Tepes, de pilda (lacas in care este ingropat marele domnitor), a existat in 2000 un proiect ambitios al Guvernului, dar peste care acum s-a asternut praful.
Staretul isi risca viata
Staretul Manastirii Snagov, Varahiil Banateanul, considera ca frumusetea locurilor in care el traieste nu poate fi cunoscuta de turisti atat timp cat lacasul este rupt de uscat, iar autoritatile nu organizeaza curse regulate cu vaporasul. Iarna, accesul la manastire este extrem de dificil. Lacul ingheata, iar pe insula se mai poate ajunge doar cu sania. Iarna trecuta, de pilda, reporterii televiziunilor straine au ajuns acolo cu barcute de plastic.
Insusi staretul isi risca viata cand timpul devine cainos si lacul se face ca de sticla. Parintele strabate luciul de apa cu masina, existand in permanenta pericolul ca gheata sa cedeze si el sa pice in apa de sub pojghita alburie.
Potrivit site-ului www.snagov.ro, in veacul trecut ar fi existat un pod care unea insula cu tarmul, dar acesta a fost ars de turci, in timpul unei lupte. Pilonii rupti ai podului de odinioara se mai pot vedea si acum sub apa. Intre insula si mal, Lacul Snagov este foarte adanc, ceea ce acrediteaza legendele potrivit carora numeroase luntrei si vaslasi au disparut sub ape. Acelasi site consemneaza: “In anul 1853 s-a petrecut o scena infioratoare. Un convoi de soldati care avea misiunea sa conduca la inchisoarea Snagov mai multi arestati a sosit spre seara pe malul lacului.
Comandantul, grabindu-se, a incarcat podul plutitor cu un numar foarte mare de arestati, inconjurati de ostasi. Pe la mijlocul lacului, podul s-a sfaramat cu intreaga incarcatura si s-a scufundat in adancime. Nu a scapat nimeni”.
Timp de mai bine de 100 de ani de la prabusirea podului vechi, nimeni n-a incercat sa mai recladeasca vreunul. In anul 2000 insa, guvernantii s-au pus pe fapte mari.
Fundatiile au fost realizate
Cand a decis alocarea unor fonduri pentru pasarela suspendata peste Lacul Snagov, Guvernul Romaniei a dorit valorizarea turistica a manastirii ctitorite de Tepes, situata chiar pe insula din Silistea Snagovului. Pentru ca masinile sa nu polueze zona, autoritatile au stabilit ca pasarela va asigura accesul numai pentru pietoni. Drept urmare, in toamna anului 2000 s-au alocat si fondurile necesare inceperii constructiei, mai precis 10,2 miliarde lei. In iarna aceluiasi an insa, noul guvern al lui Adrian Nastase a dispus sistarea lucrarilor si din intregul proiect au ramas doar fundatiile, pe care constructorul apucase sa le toarne.
Fostul ministru al Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Nicolae Noica, este principalul initiator al ambitiosului proiect. Domnia sa are o mare suparare legata de sistarea lucrarilor la aceasta pasarela, care ar ajuta Manastirea Snagov sa devina un adevarat magnet pentru turisti. “Cred ca oricare ar fi guvernul care ar veni la putere, el trebuie sa preia din mers proiectele valoroase ale predecesorilor si sa le duca la bun sfarsit”, a declarat fostul ministru, de meserie constructor. Noica face un apel catre autoritati pentru ca proiectul Snagov sa continue, deoarece el este benefic pentru punerea in valoare a patrimoniului turistic din nordul Bucurestiului.
Ex-ministrul Nicolae Noica a mai spus ca proiectarea pasarelei a fost realizata in colaborare cu specialistii Universitatii de Constructii din Bucuresti, Facultatea de Drumuri si Poduri. Structura a fost calculata la o incarcare pietonala de 500 de kilograme pe metrul patrat, luandu-se in considerare ipotezele clasice privind influenta vantului, a unui eventual cutremur si elasticitatea structurii.
