Directorul “Geromed” Medias si al SC “Natanael” Gherla, Ioan Petric, a reusit sa scape de condamnarea penala la trei ani de inchisoare si a reusit sa recastige controlul asupra companiei din judetul Cluj. In acest moment, omul de afaceri care este si pastor penticostal, controleaza, impreuna cu asociatii sai, un adevarat imperiu financiar din care mai fac parte SC “Iris Portelan” Cluj, SC “Cristaro” Bistrita ori SC “ArtGlass” Bistrita.
Petric a fost candidatul PSDR la Primaria orasului Gherla in anul 2000. El a fost acuzat de cumnatul sau, Petru Rusu, emigrat in Australia, ca l-ar fi deposedat abuziv de un pachet de actiuni la compania “Geromed” Medias (judetul Sibiu). Totul a pornit de la un act prin care pastorul ii ceda cumnatului sau pachetul majoritar de actiuni la compania “Natanael”, care detine o retea de magazine alimentare.
Ulterior, firma din judetul Cluj, care a ramas si dupa tranzactie in administrarea lui Petric, a cumparat un pachet de circa opt la suta din actiunile SC “Geromed”. Apoi, afaceristul si-a vandut lui insusi actiunile cumparate de SC “Natanael” si astfel a ajuns actionar la societatea din judetul Sibiu ca persoana fizica.
Cumnatul sau, Petru Rusu, a pretins ca a fost pagubit prin aceasta “inginerie financiara” si a depus o plangere penala impotriva pastorului, care a fost condamnat penal la trei ani de inchisoare, cu executare, de catre Judecatoria Gherla. Numai ca Justitia a intors foaia. Ioan Petric a atacat in apel sentinta prin care trebuia sa faca inchisoare si a castigat procesul la Tribunalul Cluj.
Romanul de cetatenie australiana a atacat cu recurs decizia Tribunalului, iar acum actiunea se afla pe rolul Curtii de Apel Cluj-Napoca. Intre timp, Rusu a pierdut si dreptul de proprietate asupra pachetului majoritar de actiuni de la SC “Natanael” din Gherla.
Familia Petric a dechis o actiune civila prin care a cerut anularea actului aditional prin care fostul candidat PSDR la Primaria Gherla ii ceda cumnatului sau 51 la suta din firma. Pastorul penticostal a spus ca tranzactia a fost fictiva si a avut rolul doar sa faciliteze obtinerea unui imprumut bancar din Australia de catre cumnatul sau, care se ridica la circa 54.000 de dolari americani.
Initial, actiunea de anulare a actului aditional a fost respinsa de Tribunal, insa Curtea de Apel Cluj-Napoca a emis sentinta 1.474 din 2004 prin care constata ca actul aditional incheiat intre Petric si Rusu in data de 20 decembrie 1999 a fost unul in simulatie, adica unul fictiv, si, in consecinta, judecatorii au dispus anularea actului. Si asta, in conditiile in care, potrivit magistratilor, romanul care locuieste in Australia nu ar fi putut sa dovedeasca achitarea sumei de 4.500 de dolari americani, care ar reprezenta contravaloarea partilor sociale cumparate de el in cadrul companiei “Natanael”.
De asemenea, Ioan Petric, care conduce in prezent un adevarat imperiu financiar constituit in jurul firmei din Gherla, sustine ca acuzele cumnatului sau legate de afacerile cu Sorin Ovidiu Vantu ar fi neadevarate. Concret, Petru Rusu il acuza pe pastorul penticostal ca ar fi achitat unei societati controlate de Vantu, “Gelsor” SA, cheltuieli de protocol de un miliard si jumatate de lei.
Petric a spus ca in realitate era vorba de un protocol comercial si nu de o petrecere, asa cum se intelege din acte. El a mai afirmat ca protocolul comercial se referea la desemnarea “Gelsor” drept imputernicit al SC “Natanael” ca sa cumpere actiuni de pe piata Rasdaq. In cele din urma, a adaugat pastorul, tranzactia nu a mai avut loc, iar “Gelsor” a returnat banii companiei gherlene a doua zi.
Conflictul dintre cei doi cumnati a avut consecinte importante pentru o serie de lideri ai cultului penticostal din Romania, carora initial li s-a cerut medierea conflictului dintre Petric si cumnatul sau australian. Petru Rusu ii acuza pe mai multi lideri ai comunitatii penticostale din Romania ca l-ar fi sustinut pe fostul candidat la Primaria Gherla si ca ar fi acceptat politizarea activitatii unor pastori in folosul fostului partid de guvernamant.
Rusu a anuntat, de asemenea, ca a dat in judecata Statul Roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strassbourg, unde cere daune de trei milioane de euro pentru ca ar fi fost nedreptatit de Justitia din tara noastra, lucru care l-ar fi pagubit cu un milion de dolari.
