Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Intr-o jumatate de an a plouat cat intr-un an intreg

Un inceput de iarna fara prea multa zapada si fara precipitatii suficiente, situatie resimtita atat de agricultori, preocupati de continutul de apa din sol, necesar culturilor de toamna, cat si de specialistii din sistemul hidroenergetic, pentru ...

Share

Mihail Lechkun 0 comentarii

27.07.2005 - 00:00
Un inceput de iarna fara prea multa zapada si fara precipitatii suficiente, situatie resimtita atat de agricultori, preocupati de continutul de apa din sol, necesar culturilor de toamna, cat si de specialistii din sistemul hidroenergetic, pentru care apele din acumulari au scazut atunci ingrijorator de mult. A urmat apoi un sfarsit de iarna cu ninsori abundente, spre bucuria agricultorilor si a intreprinzatorilor din turism legati de sporturile de iarna. Precipitatiile i-au incantat in continuare peste primavara pe agricultori, insa o data cu inceputul verii, acestea s-au intetit si parca nu mai aveau de gand sa conteneasca, generand in locul unei promitatoare recolte de grau, sirul de calamitati din Banat si din bazinul hidrografic al Siretului. Intr-o jumatate de an a plouat cat pentru unul intreg. Consecintele economice si sociale deosebite au indreptat atentia opiniei publice catre o tema arzatoare - "schimbarile climatice". Expresivitatea naturii a fost in acest context intens exploatata de media, dar a creat si reflexe daunatoare: o ploaie mai zdravana sau cateva zile de arsita devin subiecte de stiri panicarde, atribuite imediat unor apocaliptice schimbari de clima. Pentru a da un raspuns decent cititorilor nostri cu privire la aceste fenomene ne-am adresat unui specialist: dnei dr. Constanta Boroneant, cercetator principal in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.

Ce sunt schimbarile climatice si care sunt cauzele posibile ale acestora?

E bine de precizat mai intai definitia climei ca fiind starea medie a vremii intr-o anumita regiune geografica. Mecanismele fizice care determina clima terestra si variatiile acesteia sunt parte a unui sistem fizic complex care include nu numai procesele atmosferice, dar, de asemenea, si cele din oceanul planetar, totalitatea formelor de gheata impreuna cu cele de la suprafata Pamantului. Pe langa factorii fizici mai exista procese chimice si biologice complexe care influenteaza clima.
Variabilitatea climatica rezulta din interactiunea complexa dintre raspunsul climatic la schimbarile factorilor externi si la variatiile naturale datorate instabilitatilor interne din sistemul climatic. Fluctuatiile climatice care se produc ca rezultat al proceselor naturale intr-un spectru larg al scarilor temporale definesc variabilitatea climatica naturala.
Schimbarea climatica se refera la orice schimbare a climei observata in cursul timpului fie datorita modificarilor care apar in interiorul sistemului climatic, fie ca rezultat al actiunii factorilor externi naturali sau rezultati din activitatile umane.
Schimbarile climatice sunt determinate de factori externi sistemului climatic ca, de exemplu, variatia energiei emise de soare sau variatia parametrilor orbitali ai Pamantului, precum si de factori interni reprezentati de totalitatea proceselor si mecanismelor de interactiune dintre componentele sistemului climatic. Modificarea compozitiei atmosferei ca urmare a cresterii concentratiei in atmosfera a gazelor cu efect de sera si a aerosolilor rezultati din activitatile umane, incepand cu perioada industriala, reprezinta una dintre cauzele care au produs perturbatii in echilibrul radiativ al atmosferei, avand ca rezultat incalzirea globala la suprafata evidentiata in datele de observatii din ultimele decenii ale secolului trecut.

Care sunt observatiile semnificative privitoare la schimbari climatice la scara globala si pentru Romania?

Referitor la schimbarile observate in evolutia temperaturii medii globale la suprafata (media temperaturii aerului in apropierea suprafetei deasupra uscatului si la suprafata apei marii), datele de observatie evidentiaza faptul ca aceasta a crescut incepand cu anul 1861. Cresterea temperaturii medii globale la suprafata in secolul 20 a fost de 0,6°C, fiind cu aproximativ 0,15°C mai mare decat valoarea estimata pana in anul 1994. Schimbari au fost observate si in alte aspecte importante ale climei globale si regionale. Cantitatile de precipitatii au crescut cu 0,5-1% pe deceniu in secolul 20 in regiunile continentale de la latitudinile medii si mari din emisfera nordica si cu 0,2-0,3% pe deceniu in regiunile continentale din zona ecuatoriala, dar au scazut cu 0,3% pe deceniu in regiunile subtropicale din emisfera nordica.
Daca in privinta schimbarilor climatice evidentiate in datele de observatie exista consensul general de acceptare a evidentei cresterii temperaturii la suprafata si a schimbarilor induse de aceasta in regimul precipitatiilor, in ceea ce priveste cauza sau cauzele care determina aceasta crestere exista inca destule incertitudini: cresterea temperaturii poate fi cauzata de mecanisme naturale, de activitatile umane sau de ambele. Cu siguranta influenta activitatilor umane asupra mediului inconjurator se regaseste intr-o serie de manifestari meteorologice si climatice extreme la care suntem expusi in ultimii ani.
In Romania, pentru perioada 1901-2004, la nivelul intregii tari se apreciaza ca temperatura medie anuala a crescut cu 0,3°C, cresterea fiind mai pronuntata in estul si sudul tarii (la Bucuresti - Filaret temperatura medie anuala a crescut cu 0,8°C). Cresteri semnificative ale temperaturii s-au inregistrat mai ales iarna si vara, iar toamnele au devenit mai reci. Informatia care reprezinta hartile tendintelor liniare calculate pentru temperatura medie sezoniera si anuala din Romania din perioada 1961-2000 s-ar sintetiza astfel:
- iarna: temperatura medie sezoniera a crescut cu 0.2°C pana la 3.0 °C
- primavara: temperatura medie sezoniera a scazut cu -0.1 °C pana la -0.6 °C la statiile de altitudine si a crescut de la 0 °C pana la 1.1 °C in rest;
- vara: temperatura medie sezoniera a crescut cu 0.4 °C pana la 1.0 °C;
- toamna: temperatura medie sezoniera a scazut cu 0.4 °C pana la 2.0 °C;
- Tendinta temperaturii medii anuale a variat pe teritoriul tarii intre -0.2 °C (scadere) si 1.1 °C (crestere).
In privinta cantitatilor de precipitatii anuale, acestea au avut, in general, o tendinta de scadere, mai accentuata in jumatatea sudica a tarii. Cantitatile de precipitatii sezoniere prezinta o tendinta descrescatoare, cu exceptia toamnei, cand tendinta cantitatilor de precipitatii este crescatoare.

Ce inseamna cresterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme?

In ultimii ani s-a observat o crestere a frecventei si a intensitatii fenomenelor extreme in aproape toate anotimpurile. Relativ la fenomenele meteorologice mai putin obisnuite in zona tarii noastre, dar care in ultimii ani au fost semnalate destul de frecvent, si anume cele de tip tornada, doamna Aurora Stan Sion, sefa Centrului National de Meteorologie Radar si Nowcasting din ANM face urmatoarele precizari:
Nu putem vorbi de fenomene meteo "noi", ci doar de cresterea frecventei de aparitie a acestora. Furtunile convective produc ploi, grindina, intensificari de vant (tornadic sau non-tornadic), descarcari electrice. Aceste fenomene pot fi severe daca depasesc anumite praguri. Crescand frecventa de aparitie a furtunilor convective, normal ca si ponderea fenomenelor severe este mai mare. Pe de alta parte, incalzirea atmosferei face ca si continutul de umezeala sa fie mai mare, ceea ce modifica "caracterul" unor furtuni. Ma refer la cresterea continutului de apa, ceea ce conduce la aparitia mai frecventa a ploilor intense, la "tropicalizarea" lor. Acestea, corelate cu efecte din teren (despaduriri, neamenajari de cursuri de rauri...) conduc la frecvente inundatii. Au existat cateva cazuri de ploi cu continut mare de apa in ultimii trei ani in sud-estul Romaniei (septembrie 2003, august 2004, iulie 2005) care au produs acumulari "record" de precipitatii. Meteorologii au observat in aceste situatii structuri de tip tropical ale sistemelor de precipitatii.
Tornadele exista in Romania de sute de ani. Frecventa lor a crescut insa in ultimii ani, pe de o parte datorita schimbarilor climei, dar si datorita dezvoltarii mijloacelor de comunicare si a gradului de educatie a comunitatii (civile si... stiintifice), care pot sa identifice mai repede aceste fenomene. Daca o tornada dintr-o suta este severa, iar numarul general al tornadelor creste, este normal sa ne asteptam ca si tornadele severe sa apara mai des.
Am inceput sa primim telefoane de la martori ai unor fenomene de tip tornadic petrecute cu zeci de ani in urma.
Exista si alte tipuri de vant, asociate sau nu convectiei, ce pot produce pagube. Toate acestea au fost inglobate in denumirea de "vijelii". Acum, datorita progresului stiintific in meteorologia romanesca, incepem sa diferentiem "vijeliile" in functie de cauzele ce le produc. Veti auzi treptat meteorologii vorbind de tornade, rafale descendente, fronturi de rafale, micro-rafale, vartejuri de praf, trombe s.a.
Partea buna in toate aceste aspecte este ca Romania are dotarile tehnice necesare sa monitorizeze aceste fenomene. Sa ne gandim ce s-ar fi intamplat daca aceste inundatii ar fi venit in urma cu 10 ani, cand observatiile radar se faceau manual, o data pe ora. Acum totul se face permanent, automatizat. Dificultatile apar in transmiterea rapida catre populatie a avertizarilor, dar si aici s-au inregistrat multe progrese.

Care sunt cauzele precipitatiilor abundente din anul acesta?

Cauzele sunt multiple si complexe. Referitor la precipitatiile din vara aceasta, circulatia atmosferica la scara atlantico-europeana a favorizat un regim pluviometric excesiv in jumatatea sudica a continentului, inclusiv pe teritoriul tarii noastre. Manifestarile regionale si locale au fost, in buna parte, intensificate de conditiile locale. Ceea ce este cert este ca, pe fondul cresterii continutului de umezeala din atmosfera, instabilitatea atmosferica este mai accentuata si poate genera astfel de ploi abundente. Privite in perspectiva climatica, precipitatiile din acest an se incadreaza la evenimente extreme, anul acesta a fost un an cu manifestari de vreme atipice in toate anotimpurile si, asa cum am mai spus, cresterea frecventei evenimentelor extreme este una dintre caracteristicile asociate schimbarilor climatice atribuite cresterii concentratiei in atmosfera a gazelor cu efect de sera datorat activitatilor umane.
Referitor la anotimpuri, la ceea ce sugereaza "media" ca ne indreptam spre doua anotimpuri in Romania, nu trebuie sa exageram spre a impinge lucrurile atat de departe! Anotimpurile la latitudinile medii, unde este situata si tara noastra, sunt definite din considerente astronomice (solstitii de vara si iarna si echinoctii de primavara si toamna), dar si de caracteristicile climatice asociate acestor momente temporale din an.
Ciclicitatea celor patru anotimpuri se pastreaza si se va pastra in continuare chiar daca trecerile de la un anotimp la altul nu s-a facut in ultimii ani atat de lin cum ne-am obisnuit sau cum ne asteptam sa se intample. Fluctuatiile climatice cu amplitudini mai mari din ultimele decenii si care au avut o frecventa mai mare in ultimii ani, au fost prezente in toate anotimpurile. Frecventa evenimentelor extreme de vreme cu toate fenomenele meteorologice asociate acestora (valuri de caldura sau frig, precipitatii abundente, grindina, intensificari de vant care in functie de anotimp si instabilitatea maselor de aer s-au transformat in tornade (vara) sau viscole puternice (iarna) a crescut in ultimii ani atat in tara noastra, cat si in alte regiuni ale globului. Acestea sunt doar cateva dintre aspectele care demonstreaza ca in sistemul climatic se produc modificari semnificative la care omul obisnuit nu se asteapta, dar despre care specialistii in domeniu, climatologii, au avertizat ca se vor produce o data cu interventia antropogena asupra mediului.

Care sunt scenariile sau predictiile climatice pentru urmatorii ani?

Este necesar mai intai sa facem diferenta dintre scenarii si predictii climatice. Scenariile climatice sunt imagini privind perspectivele posibile de evolutie a climei pe termen lung, cu un orizont temporal de pana la 100 de ani. Scenariile climatice se bazeaza pe anumite seturi de ipoteze consistente si reproductibile privind factorii care influenteaza evolutia sistemului climatic (dezvoltarea economica globala, un anumit ritm de crestere a populatiei globului precum si alti factori de dezvoltare tehnologica) si in functie de care emisiile gazelor cu efect de sera din atmosfera va fi diferit. Proiectiile caracteristicilor climatice date de scenariile climatice se estimeaza fata de o perioada de referinta, de regula perioada 1961-1990. Astfel, pentru diferite scenarii de emisii ale gazelor cu efect de sera, modelele climatice globale estimeaza cresteri diferite ale temperaturii medii globale cuprinse intre 1,4 si 5,8°C fata de perioada de referinta actuala.
Proiectiile la scara Romaniei ale scenariilor schimbarilor climatice globale indica pentru perioada 1991-2099, relativ la perioada 1961-1990 o crestere de aproximativ 2°C a temperaturii medii a iernii si o crestere mai pronuntata a temperaturii medii a verii (de 3,5°C in nordul tarii si de 4,3°C in sudul tarii). Regimul precipitatiilor iarna va fi excedentar in nord-vestul tarii si deficitar in sud-vest. Vara va fi deficitara in precipitatii. Scenariile climatice "avertizeaza" asupra cresterii frecventei evenimentelor climatice extreme.
Subliniez inca o data faptul ca scenariile climatice nu sunt predictii sau prognoze. Acestea din urma se elaboreaza numai in marile centre de cercetare climatica din lume, pe baze statistice, utilizand ansambluri de modele globale de circulatie generala a atmosferei si nu se extind pe un interval temporal mai mare de un sezon.

Citește totul despre:

Comentarii