Anul 200 dupa Hristos. Scirtus Dacensis, gladiator de origine ilirica, intra in arena ovala, cu un trident in mana dreapta si un scut in stanga. Gratiile de fier se ridica usor. Extaziati, romanii si dacii aplauda noua aparitie: o felina exotica, o pantera neagra. Dupa o lupta in care nisipul arenei se imbiba cu sange, gladiatorul invinge, in ovatiile multimii. Era a sasea victorie dobandita de Scirtus in aceasta arena. Avea sa fie, insa, si ultima. Lupta, ca si altele mii asemanatoare, s-a purtat in singura arena de gladiatori de pe teritoriul actualei Romanii. Amfiteatrul se gaseste si acum, in stare buna de conservare, in subsolul hotelului “Ibis”, bine protejat de ochii curiosilor.
Amfiteatrul de sub hotelul “Ibis” a fost scos la lumina in decembrie 1988, lucrarile desfasurate aici finalizandu-se in vara anului 1989. “Descoperirile sunt suficient de numeroase pentru a ne oferi o imagine a evolutiei Tomisului in epoca romana. Cetatea evoluase lent din secolul VII a.Chr. (ante-Christum – inaintea erei noastre) pana la venirea romanilor, cand devine capitala provinciei Scythia Minor. Sapaturile de salvare specifice perioadei de atunci ne-au permis sesizarea catorva etape din evolutia acestui perimetru situat in zona de N-E a orasului romano-bizantin”, a declarat seful de sectie al Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Traian Cliante.
Prima descoperire iesita la iveala in urma sapaturilor de salvare este un mormant de inhumatie datand din secolul I a.Chr – sec. I p.Chr. (post-Christum – dupa Hristos). “Mormantul de inhumatie este insotit de un inventar arheologic specific, printre care foarte multe vase de ceramica si sticla. Pe aceeasi suprafata s-a construit amfiteatrul orasului – forma ovala, cu lungimea maxima de circa 60 de metri – in secolele II-III p.Chr., care a functionat, dupa cum dovedesc inscriptiile descoperite si descifrate, si in secolul urmator”, a mai precizat Traian Cliante.
Lupte cu fiare in inima orasului
Sapaturile de salvare din perioada '88-'89 au scos la iveala ramasitele portii monumentale a intrarii principale a amfiteatrului, precum si parti ale arenei de gladiatori. Din pacate, trecerea timpului a macinat culoarele pe care circulau gladiatorii si fiarele salbatice, azi pastrandu-se doar cateva urme. Sub intersectia strazilor Ecaterina Varga cu Negru Voda, amfiteatrul se continua cu siguranta, aici aflandu-se inca sub pamant cam jumatate din impresionanta arena de gladiatori.
Amfiteatrul, unic
Amfiteatrele sunt extrem de rare, in intreaga lume fiind scoase la lumina doar cateva. Arena de gladiatori descoperita in centrul orasului Constanta este unica in intreaga zona a Dobrogei si, cel mai probabil, in Romania. Zona cercetata este concava, amfiteatrul fiind descoperit la o adancime de aproximativ sapte metri fata de nivelul actual al strazii. Potrivit descoperirilor facute, in arenele amfiteatrului intrau gladiatori care se luptau cu animale salbatice foarte puternice. Gladiatorii se aparau impotriva fiarelor cu plase si scuturi, tridente de toate marimile, sabii cu lame scurte si platose.
Scirtus Dacensis, unul dintre eroii arenei tomitane
A fost descoperita aici si o piatra funerara infatisand un gladiator imbracat cu o armura care ii acoperea partea stanga a pieptului si umarul, cu platosa, tinand in mana dreapta un trident scurt, iar in cealalta un trident lung si o sabie cu lama scurta. Inscriptia de pe aceasta piatra funerara il identifica pe gladiator ca fiind Scirtus Dacensis, de origine ilirica, din Dacia, mort la Tomis dupa 6 victorii castigate in amfiteatrul acestei cetati. “Gladiatorii se luptau si intre ei, insa cel mai frecvent se luptau cu animale extrem de puternice, cum ar fi panterele sau leii”, a adaugat seful sectiei Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Traian Cliante.
Alte descoperiri ce vorbesc despre dezvoltarea Tomisului
Pe langa aceasta piesa extrem de valoroasa, sub hotelul “Ibis” se afla si alte descoperiri, cum ar fi sase cuptoare cu dimensiuni si destinatii diverse, resturi ale unor cladiri si o bazilica. Unele cuptoare erau folosite pentru productia materialelor de constructie (caramizi, tigle, var), iar altele pentru confectionarea obiectelor de ceramica si sticla. Unul dintre cuptoarele descoperite continea inca o sarja de materiale de ceramica, fiind gasite vase intregi si intregibile. Cercetarile au stabilit ca aceste cuptoare au functionat, probabil, la sfarsitul sec. III – inceputul sec. IV p.Chr. Locuitorii foloseau vasele pentru a face comert cu asezarile din Orientul Apropiat situate in zona Siriei de astazi.
Case cu fantani si o bazilica
Cel de-al patrulea nivel al sapaturilor de salvare a scos la iveala ramasite ale unor constructii si amenajari datate in sec. IV-V p.Chr.
Cladirile situate pe acest teren au fost ridicate dupa nivelari succesive, materialele de constructie folosite fiind piatra legata cu pamant.
In unele portiuni au fost descoperite si ramasite ale unor curti pavate cu piatra si ale unor fantani.
Traian Cliante a declarat ca ultimului nivel constructiv ii apartin o bazilica impresionata ca dimensiune – circa 55 de metri lungime – si o constructie adiacenta, probabil o anexa a bazilicii, cu mai multe incaperi, nu toate descoperite.
Ansamblul este specific celor crestine din epoca romano-bizantina. Se pare ca lacasul a fost construit la inceputul sec. IV – sfarsitul sec. V p.Chr. si a functionat pana dupa anul 600 p.Chr.
In interiorul bazilicii nu s-a descoperit, din pacate, nici un obiect de inventar arheologic.
Strada Mircea de azi, aceeasi si in Antichitate
In zona de est, ansamblul arhitectural este dotat cu un portic (aranjament de coloane) cu deschidere la una dintre strazile principale ale orasului romano-bizantin. Era un arc de triumf, celebrul arc romanic, semn al cuceritorilor. Poarta mare de acces este situata la nord, pe actuala strada Dragos Voda, porticul facand legatura cu aceasta strada si zona din imediata apropiere a cladirii unde a functionat Banca Nationala. Drumurile se suprapun, in linii mari, aceluiasi traseu al strazii Mircea cel Batran din zilele noastre.
Concluzia – evolutia orasului a fost lenta, dar precisa
Conform regulilor urbanistice din Antichitate, amfiteatrele se amenajau in afara zidurilor cetatii, ceea ce inseamna ca limita locuita era la sud de amfiteatrul si necropola descoperite in centrul Constantei. Cuptoarele care au functionat ulterior in aceasta zona sunt dovada ca, dupa cateva secole, aceasta zona nu mai era necropola, ci la sfarsitul sec. III – inceputul sec. IV p.Chr. devenise zona economica a orasului. Urmeaza o noua etapa in evolutia Tomisului, cand zona este destinata construirii de cladiri si locuinte. “Odata cu descoperirea cladirilor, am intrat intr-o alta etapa a Tomisului – zona edilitara, destinata locuirii”, a mai precizat seful de sectie din cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Traian Cliante.
Posibilitati infinite
Situat la subsolul hotelului, amfiteatrul roman asteapta sa fie pus in valoare. Directorul hotelului “Ibis”, Calin Ile, spune ca se gandeste sa utilizeze acest spatiu plin de istorie. “Cred ca valorificarea potentialului istoric al zonei, in special a amfiteatrului roman, ar trebui sa fie o prioritate absoluta pentru un oras turistic cum este Constanta. Asteptam astfel si o implicare a administratiei locale, precum si a specialistilor in domeniu – Ministerul Culturii, Muzeul de Arheologie – pentru a-si aduce contributia lor in a definitiva acest proiect extraordinar la care, pana in prezent, "Ibis" a participat substantial. Descoperirile sunt bine delimitate, dar este nevoie de bani pentru a fi continuate. Credem ca o sursa importanta de bani ar putea fi alocata din taxa de sejur pe care clientii hotelului o platesc zilnic catre Consiliul Local si care ar putea fi alocata direct catre acest obiectiv”.
Toata lumea este de acord ca situl poate deveni un loc senzational de atractie pentru turisti, o dovada in plus a civilizatiei de pe meleagurile dobrogene. Fie ca se vor organiza aici simpozioane istorice cu participare internationala, fie ca se va amenaja unicul bar din lume unde, la un cocktail, iti poti imagina grandoarea de altadata a civilizatiei romane. O civilizatie care se stinge in secolul VII p.Chr., in urma numeroaselor atacuri purtate de avari, slavi si bulgari. Perioada romana ramane insa cea mai stralucita mostra de civilizatie antica din arealul dobrogean.
