“Consumul de antibiotice a crescut in ultimii ani din cel putin doua considerente: pe de o parte datorita cresterii globale a populatiei, iar pe de alta parte datorita faptului ca este relativ greu sa disociezi clinic intre o infectie virala care nu necesita administrare de antibiotice si o infectie bacteriana care poate impune utilizarea unui antibiotic. Pentru a face ca utilizarea antibioticelor sa fie cat mai rationala, s-a luat decizia ca antibioticele sa fie eliberate de catre farmacii numai pe baza unei prescriptii medicale. De asemenea, este obligatoriu ca prescriptia medicala sa fie respectata de pacient atat din punct de vedere al dozelor, cat si din punct de vedere al duratei tratamentului. In caz contrar, exista riscul aparitiei rezistentelor la antibiotice”, a declarat conf. dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals”. Specialistul a subliniat ca recomandarea unui antibiotic impune recunoasterea unei infectii atat din punct de vedere al etiologiei (germenului care a provocat-o), cat si din punct de vedere al potentialului evolutiv imediat si de perspectiva. “Intr-o proportie de circa 70% aceste lucruri sunt relativ usor de apreciat pe baza manifestarilor clinice, in timp ce un procent de circa 30% poate imbraca forme cu totul si cu totul particulare, forme ce nu pot fi evaluate in sistem ambulator si care, fara doar si poate, necesita internare intr-o sectie de boli infectioase. Acestea din urma sunt si cele care necesita administrarea unor antibiotice cu spectru larg de actiune. La randul lor, antibioticele de ultima generatie isi gasesc locul atat in terapia ambulatorie, cat si in cea de la nivel spitalicesc. Acest lucru este impus de aparitia unor niveluri variabile de rezistenta a unor bacterii fata de antibioticele aflate de mult timp in uz”, a mai spus Adrian Streinu Cercel. Este bine de stiut ca sunt foarte putine antibiotice cu adevarat noi, insa sunt destul de multe antibiotice care sunt introduse de putin timp pe piata romaneasca.” Introducerea de noi antibiotice pe piata romaneasca este conditionata in principal de extinderea infectiilor date de germeni rezistenti la vechile antibiotice. Iata cateva exemple in acest sens: circa 45% din pneumococi – germeni ce pot induce pneumonie, otita medie supurata, meningita etc., au niveluri variabile de rezistenta fata de penicilina; circa 70% din hemofilii (Hemophilus influenzae) – germeni responsabili de acutizarea bronsitelor cronice, de meningite la copilul mic etc. – si-au dezvoltat niveluri variabile de rezistenta fata de ampicilina, amoxicilina; circa 90% din branhamele (Branhamella catharalis) sunt rezistente la penicilina. Acest lucru impune utilizarea unor antibiotice de achizitie mai noua pe piata romaneasca, atat in sistem ambulator, cat si in cel spitalicesc”, a specificat Adrian Streinu-Cercel.
Potrivit specialistului, copiii reprezinta o categorie cu risc de a dezvolta infectii severe. “Cu exceptia infectiilor generate de streptococul iogen, care a ramas sensibil la penicilina, toate celelalte infectii bacteriene trebuie considerate ca fiind infectii cu germeni avand niveluri variabile de rezistenta. Aici Institutul Cantacuzino si laboratoarele de bacterioogie ale DSP-urilor joaca un rol deosebit de important, aceste institutii trebuind sa puna la dispozitia medicilor datele cu privire la rezistenta germenilor dintr-un anumit areal”, a adugat directorul Institutului “Matei Bals”.
