Dosarul “Etichetelor” de Jidvei, aflat in prezent in calea de atac a apelului, pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia, cu termen in 21 iunie 2005, este in pericol sa intre in “zodia amanarilor”.
La fel s-a intamplat si in cazul unui alt proces, vechi de cinci ani, in care acelasi inculpat, respectiv fostul sef al Complexului de Vinificatie de la SC “Jidvei” SRL, Toader Ignat, este judecat, la Tribunalul Mures, pentru un prejudiciu de peste 82 miliarde lei cauzat firmei de vinificatie din judetul Alba.
Ignat a fost deja condamnat de instanta de fond (Tribunalul Alba), la 10 ani de inchisoare si a fost obligat, prin aceeasi sentinta, sa despagubeasca SC “Jidvei” SRL cu peste 36 miliarde lei. Istoria fraudelor de la cea mai renumita firma de vinificatie din Transilvania are, insa, radacini mult mai adanci, pornind chiar de la procedurile de privatizare.
Toader Ignat a fost, succesiv, angajat al Intreprinderii Agricole de Stat Jidvei, din 1990, al SC “Perla Tarnavei” SA din 1991, al SC “Textil Promotion” SRL, Filiala Alba, din 1999 si, prin schimbarea denumirii ultimei firme, al SC “Jidvei” SRL, Filiala Alba. El era angajat ca sef al complexului de vinificatie si a ocupat aceasta functie pana in 22 mai 2001, cand i-a fost desfacut contractul de munca pe motive disciplinare. Plecarea lui din unitate a fost stabilita pentru 3 mai 2001.
In noaptea de 3 spre 4 mai 2001, conform procesului-verbal intocmit de catre politisti la fata locului, Ignat, impreuna cu sefa de laborator, au fost surprinsi, la orele 24.00, gata sa iasa din firma cu masinile incarcate de documente ale societatii si aparatura de laborator. Printre bunurile gasite asupra lor se aflau si codurile de bare ale sortimentelor de vinuri produse la Jidvei.
Pana in anul 1990, in zona a functionat IAS Jidvei, transformat, in 1990, in SC “Perla Tarnavei” SA. Intre aceasta si SC “Textil Promotion” SRL, Filiala Alba (cu denumirea transformata ulterior in SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba) a existat initial un contract de asociere in participatiune, inlocuit apoi cu contractul de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare, prin care au fost preluate toate activele de productie din viticultura si pomicultura ale SC “Perla Tarnavei” SRL.
Acestea au fost imprejurarile prin care SC “Jidvei” SRL a devenit succesoarea in drepturi a SC “Perla Tarnavei” SA, preluand intreaga activitate de exploatare, productie si comercializare in viticultura si pomicultura, precum si angajatii, care au fost transferati in interesul serviciului.
Una din clauzele contractului de munca al sefului complexului de vinificatie era ca acesta sa nu desfasoare in zona de activitate a societatii la care era angajat o activitate identica cu a acesteia si care sa prejudicieze interesele societatii.
Sarcinile de serviciu ale lui Ignat ii confereau acestuia obligatiile de a detine, utiliza si pastra bunurile firmei, inclusiv cele necorporale cum ar fi marcile, desenele industriale si altele in numele si interesul angajatorului SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba”.
Dar, incalcand clauzele contractului de munca, la numai o luna si 17 zile de la incheierea contractului de leasing imobiliar mentionat, mai precis la 17 august 1999, Ignat a depus la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) o cerere prin care intentiona inregistrarea, pe firma sa (SC “Stoian Ignat” SRL), a tuturor etichetelor produselor de Jidvei. Ulterior, el a depus, la Judecatoria Blaj, o plangere penala indreptata impotriva “Jidvei” SRL si a administratorului acesteia, Claudiu Necsulescu (care era numit de inculpat, in perioada cat a lucrat la firma, “fratele meu”).
Curios este faptul ca plangerea a fost inaintata de Ignat Toader in numele firmei pe care o conducea, “Stoian Ignat” SRL din Capalna de Jos, societate cu obiect de activitate asemanator celei din Jidvei (viticultura si vinificatie). Acest fapt pune, pe langa problemele de moralitate (un angajat care sapa firma din interior in beneficiul societatii sale, “Stoian Ignat” SRL) si aspecte legate de concurenta neloiala.
“Butelia infractiunilor” a explodat la Tribunalul Alba
Potrivit sentintei pronuntate de Tribunalul Alba impotriva inculpatului, “in sarcina sa s-a retinut insusirea si folosirea cu rea credinta, in interes personal si aparent in interesul SC “Stoian Ignat” SRL, la care era asociat unic, a bunurilor mobile incorporabile reprezentand soiurile de vin “Gewurztraminer” si “Romantine” pe care le gestiona in numele si interesul SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba, societate unde sus numitul era angajat in calitate de sef complex vinificatie, fapta care constituie infractiunea de delapidare, prevazuta de art. 215 (1) alin. 1 si 2 Cod Penal. S-a mai retinut ca, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, si-a insusit cu rea credinta si fara drept calitatea de autor al desenului sau modelului industrial, element component al marcilor vinurilor “Gewurztraminer” si “Romantine”, desi acestea erau produse de catre “Halewood International Limited” – Liverpool si cedate catre SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba, fapta care constituie infractiunea prevazuta de art. 41 din Legea nr. 129/1992, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal. S-a apreciat ca faptele au fost comise in conditiile concursului real de infractiuni”.
Actiunea penala impotriva lui Ignat a fost pusa in miscare de catre procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.
Istoria privatizarii de la Jidvei
La inceput, a fost incheiat un contract de asociere in participatiune, dupa care a fost incheiat contractul de leasing imobiliar, cu nr. 2.046/27.05.1999, prin care s-a transmis dreptul de folosinta si posesie asupra acelor bunuri imobile specificate in trei liste anexa, care erau utilizate in cadrul activitatii de vinificatie (cu exceptia terenului, pentru care SC “Perla Tarnavei” SA nu detinea titlu de proprietate). In articolul 4 din contract se stipula obligatia locatorului de a pune la dispozitia utilizatorului licenta de fabricatie, autorizatia sanitara si marca.
Ulterior, in 24 decembrie 1999, s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. 1.583/1999, prin care s-a convenit vanzarea bunurilor imobile care au facut obiectul contractului de leasing incheiat anterior, inclusiv marca (pentru care s-a platit de catre SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba suma de 3.808.000.000 lei in 1999), fondul de comert si brevetele de inventie sau inovatie. A operat, astfel, un transfer de proprietate cu titlu universal, al intregului patrimoniu utilizat in activitatea de exploatare, productie si comercializare specifica vinificatiei.
Initial, denumirea firmei a fost SC “Textil Promotion” SRL – filiala Alba, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J/01/14 din 22.01.1999. Prin rezolutia cu nr. 627/23.06.1999, a Oficiului Registrului Comertului Alba s-a dispus schimbarea denumirii SC “Textil Promotion” SRL Constanta, filiala Alba, in SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba, denumire sub care functioneaza si in prezent.
In concurenta cu firma la care era angajat
Tribunalul Alba a retinut in sentinta ca “in conditiile obligatiilor mentionate mai sus, inculpatul a infiintat la 25.03.1997 – SC “Stoian Ignat” SRL, firma la care detinea calitatea de administrator si asociat unic si care avea ca obiect de activitate, printre altele, producerea vinului din struguri, ambalarea si comertul cu ridicata de bauturi alcoolice. In 17 august 1999, inculpatul a depus la OSIM, in numele SC “Stoian Ignat” SRL, o cerere de brevetare pentru un numar de 12 marci de vinuri pe care le detinuse si utilizase in numele si pentru SC “Perla Tarnavei” SA, iar ulterior in numele SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba. Aceste marci sunt: “Tarnava Valley”, “Sauvignon Blanc”, “Feteasca Regala”, “Romantine”, “Riesling”, “Tarnave Riesling”, “Jidvei”, “Vinars Tarnave” si “Gewurztraminer”, marci detinute si utilizate in activitatea proprie de exploatare, producere si comercializare de catre SC “Perla Tarnavei” SA si transmise catre SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba. Aceste marci reprezentau intreaga gama de produse vinicole a firmei din Jidvei, fapt ce ar fi determinat, in cazul admiterii cererilor depuse de inculpat, stoparea activitatii de comert cu produse specifice de catre aceasta societate”.
Toader Ignat nici macar nu avea calitatea de inginer atunci cand etichetele au fost create la SC “Perla Tarnavei” SA. “Ca urmare a manoperelor frauduloase ale inculpatului si a faptului ca respectivele cereri nu s-au adus la cunostinta conducerii societatii, s-au admis doua astfel de cereri pentru care OSIM a emis la 20.07.2002, cu aplicabilitate retroactiva de la 17.08.1999, deciziile de inregistrare ca marci in numele SC “Stoian Ignat” SRL a etichetelor cu titulaturile (elemente verbale) “Gewurztraminer” si “Romantine” si reprezentari grafice specifice. Inculpatul a actionat cu evidenta rea credinta, prejudiciind societatea la care era angajat si fata de care avea calitatea de prepus”.
Denunturi penale “de acoperire”
Magistratii au considerat ca reaua credinta rezulta si din aceea ca, in urma desfacerii contractului de munca pe motive disciplinare, imputandu-i-se o lipsa in gestiune de 85 miliarde lei, Ignat a formulat un denunt la Judecatoria Blaj. In plangerea penala inregistrata in 17 decembrie 2001 la aceasta instanta, el a dat in judecata firma la care era angajat si administratorul acesteia, “solicitand a condamna pe invinuit pentru savarsirea infractiunii de contrafacere, prevazuta de disp. art. 83, alin. 5 din L. nr. 84/1998”.
“Solicit a obliga pe invinuit sa-mi plateasca subsemnatei despagubiri reprezentand 50% din productia de vinuri purtand marcile inregistrate pe numele subsemnatei si, de asemenea, 50% din suma obtinuta in urma comercializarii acestor produse, incepand cu data de 17 august 1999, potrivit disp. art. 998 C. civ. si disp. art. 85 din L. 84/1998.
Solicit obligarea invinuitei sa retraga din circulatie toate vinurile imbuteliate cu semnatura subsemnatului pe contraetichete.
Solicit sa dispuneti instituirea unor masuri asiguratorii constand din instituirea unui sechestru asigurator asupra intregii productii de vinuri ce poarta marca subsemnatei si sa obligati la sistarea productiei acestora, conform disp. art. 581 si 582 C. proc. civ., raportat la disp. art. 87 din L. 84/1998.
Solicit, ca urmare a actiunilor intreprinse si a prejudiciilor morale cauzate in dauna subsemnatului, obligarea invinuitului la plata sumei de 40.000.000.000 lei daune morale”.
Chiar din plangerea penala indreptata impotriva SC “Jidvei” SRL, Ignat a recunoscut ca a aplicat contraetichete cu semnatura sa pe aceste tipuri de bauturi si, in consecinta, ca a utilizat aceste etichete in functia pe care a detinut-o la SC “Jidvei” SRL si, anterior, la SC “Perla Tarnavei” SA.
Aceasta actiune a inculpatului a determinat conducerea “Jidvei” SRL sa emita Decizia nr. 2/09.01.2002, prin care s-a dispus interzicerea producerii si comercializarii produselor specifice purtand marcile “Romantine” si “Gewurztraminer”, fapt ce a cauzat prejudicii imense pentru societate.
Prin sentinta civila nr. 192/18.02.2003, a Tribunalului Bucuresti, Sectia a III-a Civila, a fost admisa cererea formulata de reclamanta SC “Jidvei SRL – Filiala Alba impotriva SC “Stoian Ignat” SRL si, in consecinta, s-a dispus anularea inregistrarii marcilor cu denumirea de “Romantine” si “Gewurztraminer”, inregistrate la OSIM cu data de 17.08.1999, avand ca titular pe SC “Stoian Ignat” SRL.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut reaua credinta a inculpatului in privinta inregistrarii celor doua marci.
Aceasta sentinta a fost mentinuta in apel prin decizia Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a III-a Civila nr. 443/29.09.2003, decizie care este definitiva si executorie.
In motivarea deciziei se confirma reaua credinta cu care a actionat inculpatul, aratandu-se ca insusirea celor 2 marci nu a fost intamplatoare, intrucat, datorita functiei sale, inculpatul avea cunostinta de valoarea economica a celor 2 marci, precum si de faptul ca acestea nu erau inregistrate la OSIM. S-a mai retinut ca, in relatiile comerciale cu firma “Halewood International” LTD, inculpatul a actionat nu in nume propriu, ci ca prepus.
Vinul imbuteliat era obtinut din soiul de struguri traminer roz. Potrivit anexei nr. 3 de la Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului este admisa sinonimia intre soiurile de struguri Traminer Roz pe de o parte si Gewurztraminer pe de alta parte.
Aceasta eticheta contine denumirea “Gewurztraminer”, precum si alte mentiuni si reprezentari grafice. Initial, sub aceasta eticheta s-a produs doar pentru export, insa, cu acordul partenerului englez, incepand cu anul 1998 s-au facut livrari si pe piata interna.
In cazul produselor de tipul vin spumant produse sub eticheta cu denumirea “Romantine”, lucrurile au fost asemanatoare, cu mentiunea ca eticheta s-a creat mai tarziu decat in primul caz, tot de partenerul englez, produsele fiind destinate initial exclusiv exportului, iar apoi, cu acordul partenerului englez, si pietei interne.
Cele doua etichete au fost create de firma engleza, insa ele au fost cedate catre SC “Perla Tarnavei” SA, fiind utilizate si promovate ca marci de catre aceasta si ulterior de catre SC “Jidvei” SRL, filiala Alba.
Interese ascunse, relevate de expertiza
Asa cum rezulta din raportul de expertiza tehnica judiciara din dosarul Tribunalului Alba, cele doua marci au fost promovate, sustinute si aplicate efectiv pe piata de catre SC “Jidvei” SRL si antecesoarea sa in drepturi, SC “Perla Tarnavei” SA Jidvei. Expertul a negat vreun astfel de aport in ceea ce-l priveste pe inculpatul Toader Ignat sau firma acestuia, “Stoian Ignat” SRL. In cuprinsul expertizei se apreciaza ca marcile “Romantine” si “Gewurztraminer” pot fi asimilate unor marci notorii prin gradul de cunoastere a produselor de catre segmentul de consumatori caruia i se adreseaza.
Produsele cu aceasta eticheta au fost larg comercializate in tara si in strainatate, asa cum rezulta din documentele de export, din specificatii si rapoarte de analiza, din facturi, toate din perioada 1996-2001. Expertul retine in context ca Ignat a folosit aceste eforturi facute pe cheltuiala SC “Jidvei” SRL pentru a beneficia de drepturi necuvenite, pentru a profita de caracterul distinctiv si renumele marcilor cunoscute, provocand prejudicii firmei.
Notorietatea acestor marci rezulta din examinarea situatiei lor, raportat la Legea nr. 84/1998. Constatarea caracterului de notorietate al celor doua marci prezinta o importanta deosebita, intrucat, potrivit legii, protectia unor astfel de marci este independenta de orice forma de inregistrare. Concret, protectia consta si in excluderea din categoria celor ce pot fi inregistrate, a marcilor identice sau similare cu o marca notorie.
Notorietatea celor doua marci, “Romantine” si “Gewurztraminer”, este dovedita odata in plus de participarea lor la diverse targuri nationale si internationale si prin premiile obtinute de acestea.
Prejudiciul, inca incert
In vederea stabilirii prejudiciului efectiv suferit de SC “Jidvei” SRL, prin expertiza tehnica judiciara s-a procedat la evaluarea marcilor. Expertul a avut in vedere anii 1999, 2000, 2001, respectiv perioada de la care s-au inregistrat marcile la OSIM de catre Ignat si pana la finele anului 2001, dupa care partea civila a stopat productia celor doua marci, din cauza conflictelor cu inculpatul.
Expertul a evaluat marcile folosind metoda bazata pe costuri. Valoarea rezultata in urma operatiunilor de calcul a fost de circa 20 miliarde lei, luandu-se in calcul perioada septembrie 1999 pana la finele anului 2001.
Judecatorii au considerat ca “efectele prejudiciabile ale faptelor inculpatului s-au extins si dupa aceasta perioada, insa ele au imbracat o alta forma.
Astfel, partea civila nu a mai efectuat cheltuieli de promovare si sustinere a marcilor, dar a fost nevoita sa stopeze productia si comercializarea produselor cu cele doua denumiri.
Prin decizia nr. 2/09.01.2002, “conducerea societatii a dispus ca, incepand cu 01.02.2002, in mod expres se interzice producerea si comercializarea produselor purtand marcile “Romantine” si “Gewurztraminer”. Stoparea productiei si comercializarii in cazul produselor ce se vindeau cu cele doua marci s-au datorat exclusiv actiunilor lui Ignat, care initial si-a inregistrat cu rea-credinta marcile”.
Pe de alta parte, este greu, daca nu imposibil de evaluat, pierderea pe care SC “Jidvei” SRL ar putea-o avea in viitor ca urmare a intreruperii livrarilor la cele doua produse, stiut fiind ca o piata pierduta se recastiga foarte greu, daca nu se pierde pentru totdeauna, dar evolutia poate fi influentata si de alti factori, intre care primeaza calitatea si masurile pentru continua imbunatatire a acesteia.
Prin incheierea Tribunalului Alba din 13.09.2004 s-a dispus introducerea in cauza a SC “Stoian Ignat” SRL Capalna de Jos, ca parte responsabila civilmente si, de asemenea, instituirea unui sechestru asigurator asupra anumitor bunuri ale acestei societati.
Ignat, cu “nu” in brate
De asemenea, judecatorii Tribunalului Alba au considerat ca “este neverosimil sa fi fost incunostintata conducerea societatii despre actiunea inculpatului si aceasta sa-si fi dat acordul, cata vreme era vorba de toate marcile vinicole ale “Jidvei” SRL, iar aceasta actiune ar fi putut avea ca efect blocarea activitatii firmei, inchiderea acesteia si disponibilizarea a circa 2.000 de angajati. Mentionam ca SC “Jidvei” SRL – Filiala Alba nu a avut cunostinta de actiunile inculpatului Toader Ignat pana in momentul in care acesta din urma a dat in judecata societatea, dupa 2 ani si patru luni de la privatizarea din 01.07.1999.
Printr-o adresa remisa IPJ Alba de SC “Stoian Ignat” SRL, prin administrator Ignat Toader, reiese explicit faptul ca sus numitul sustinea imprejurarea ca cele doua marci sunt creatia sa personala si ca si-a dat acordul ca ele sa fie folosite de partea civila, cata vreme a fost angajatul societatii.
Aceasta atitudine arata clar, o data in plus, faptul ca inculpatul era constient ca avea in administrare inclusiv marcile, considerand chiar mai mult, ca acestea ii apartin de drept”.
In toate declaratiile sale, Ignat arata ca nu se face vinovat de comiterea faptelor, desi a recunoscut ca a incercat sa inregistreze pentru SC “Stoian Ignat” toate cele 12 marci.
Acesta sustine ca inregistrarea ar fi avut ca scop protectia marcilor (ceea ce in realitate ar fi insemnat blocarea activitatii SC “Jidvei” SRL).
Urmatorul termen de judecata in acest dosar extrem de complicat a fost stabilit de catre Curtea de Apel Alba Iulia pentru 21 iunie 2005.
