Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum revin la viaţă vechile meserii

O serie de meserii vechi sunt readuse la viaţă de proiecte noi. Colecţionarii privaţi din Occident ori din România apelează la măiestria meşterilor din Transilvania pentru a restaura obiecte vechi, moştenite din generaţie ...

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

20.03.2012 - 18:22

O serie de meserii vechi sunt readuse la viaţă de proiecte noi. Colecţionarii privaţi din Occident ori din România apelează la măiestria meşterilor din Transilvania pentru a restaura obiecte vechi, moştenite din generaţie în generaţie, ori cumpărate în ultimii ani, de la proprietari scăpătaţi din cauza crizei. Astfel de obiecte pot fi bijuterii, arme, mobilier, tablouri, tapiserii, dar şi hrisoave ori diplome nobiliare. Una dintre cele mai valoroase echipe de restauratori lucrează în laboratorul de specialitate al Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj, spune directorul acestuia, Carmen Ciongradi.

Specialiştii muzeului sunt capabili să restaureze obiecte extrem de diverse, din epoci istorice diferite. ”Laboratorul nostru, care a luat fiinţă în 1974, ca laborator zonal de investigare şi restaurare, restaurează şi are specialişti în toate domeniile importante. Avem restauratori specializaţi în metal, în ceramică, în hârtie, în piatră, în pictură şi în materiale textile”, spune istoricul Carmen Ciongradi. ”Este vorba de obiecte începând din preistorie până în epoca modernă. În cazul ceramicii, putem spune că arheologii găsesc pe şantiere vasele ceramice fragmentate şi ele sunt restaurate în laborator. La fel, sunt restaurate şi obiectele de metal găsite pe diverse şantiere arheologice. În privinţa epocii moderne, avem diferite ustensile, arme, obiecte de mobilier, de podoabă ori de uz casnic. În plus, avem statuete şi monumente din piatră, din epoca romană până în epoca modernă”, spune Carmen Ciongradi.

Muzeul are şi o colecţie de costume nobiliare din secolul al XVI-lea, pe care una dintre specialistele muzeului încearcă să o restaureze, pentru că veşmintele nu sunt foarte bine păstrate. O paletă la fel de largă de obiecte reprezintă şi suma obiectelor provenite din colecţii private care sunt duse la restauratori. Nu toţi sunt angajaţi ai Muzeului de Istorie. De exemplu, Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” colaborează cu meşteri lutieri, specializaţi în repararea vechilor instrumente muzicale. Prin mâinile lor a trecut chiar şi o vioară Stradivarius, evaluată la câteva milioane de euro.

Talent artizanal

Alte meserii reînviate sunt cele care pun accent pe talentul artizanal. Aşa ar fi sticlăritul. Unii dintre meşteri reuşesc să transforme materia translucidă în adevărate opere de artă unicat. Aşa este meşterul Mircea Sin, din Turda. El crează obiecte de colecţie, în stilul secolelor trecute. Printre creaţiile sale se numără zodiacul din sticlă ori pahare cu forme ciudate, zvelte şi graţioase. ”Le lucrez la mine acasă, în atelierul meu personal. Ele se nasc din tuburile de sticlă pe care le cumpăr. Le suflu, le îndoi, le adaug la fiecare, până ajunge în final produsul pe care doresc eu să îl confecţionez”, spune Mircea Sin.

La mare preţ sunt şi sculptorii de mobilă, cioplitorii în piatră ori creatorii de goblenuri. Aceştia sunt chemaţi să participe la decorarea ori restaurarea unor locuinţe somptuoase. Chiar şi parchetarii sunt ţinuţi la mare cinste. Doi meşteri clujeni, care creează parchet din lemn masiv de stejar, au luat parte la restaurarea castelului regal de la Săvârşin, în timp ce alţii lucrează la restaurarea vechiului palat princiar din Bonţida. Chiar dacă fac o muncă nobilă, de mare valoare, nu întotdeauna restauratorii suntbine recompensaţi din punct de vedere financiar. În general, ei câştigă între 250 şi 500 de euro pe lună, în România. În cazul restaurărilor din străinătate, meşterii pot câştiga până la 5.000 de euro net pe proiect.

TRADIŢIE

Cioplitorii palatelor

Cea mai renumită şcoală de cioplitori în piatră din Transilvania este cea de la Viştea. Localnicii formează adevărate dinastii de meşteri, care prefac piatra de Viştea, adică un calcar cu un aspect deosebit de frumos, în ornamente pentru palate. Pe lângă multe castele şi palate din Transilvania, ornamentele de mari dimensiuni cioplite din calcarul de Viştea de către meşterii locali au ajuns să decoreze Palatul Parlamentului din Budapesta ori Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului din Bucureşti. De asemenea, cioplitorii de la Viştea participă la restaurarea unor biserici, reşedinţe nobiliare ori instituţii publice din toată Europa de Est.

 

 

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...