Una dintre afacerile tipice invatate de comunism, cu actionari inteligenti si bani gramada, Rafinaria “Petrolsub” SA Suplacu de Barcau (judetul Bihor) a ajuns a nimanui. Cotata in trecut la bursa drept una dintre cele mai banoase investitii din Transilvania, firma a ajuns acum intr-o situatie fara precedent. Si asta, din cauza ca, in prezent, societatea nu mai are conducere deoarece administratorii nu si-au mai prelungit mandatul la sfarsitul anului 2004, iar angajatii, aproximativ 400 de oameni, ameninta sa blocheze soselele, nemultumiti ca nu si-au incasat de mai multe luni salariile. La toate acestea se adauga datoriile imense la buget si presiuni din partea creditorilor.
Actionarii semnificativi ai “Petrolsub” sunt SC “Eurohouse” SRL Bucuresti si “Fertinvest Ltd.” din Insulele Virgine, care detine 43,65% din actiuni si “Euro Trading Chemicals” Bucuresti Ð cu 7,55% din actiuni. Rafinaria a fost administrata de “Petrom” in ultimii patru ani, furnizorul de materie prima urmarind, astfel, sa-si recupereze datoriile, ajunse la peste 800 de miliarde lei.
O solutie oferita de autoritati este ca problema “Petrolsub” sa fie rezolvata de Tribunalul Bihor, in acest caz singurul factor in masura sa decida soarta rafinariei. La cererea Directiei Finantelor Publice s-a solicitat deschiderea procedurii falimentului si reorganizarii in cadrul careia judecatorii sa numeasca un administrator sau lichidator. “Instanta va numi un administrator care va conduce rafinaria”, a declarat prefectul de Bihor, Ilie Bolojan. Rafinaria si-a inschis portile din data de 1 aprilie a acestui an, cand SNP “Petrom” a oprit furnizarea de materie prima catre punctul de prelucrare a titeiului de la Suplacu de Barcau.
“Este o situatie des intalnita in viata comerciala romaneasca. Societati cu datorii imense la bugetul de stat si alti creditori, actionari si conduceri care nu isi mai asuma esecul, si salariati nemultumiti care nu mai pot face fata vietii de zi cu zi pe motivul neincasarii salariilor. In aceasta etapa a mortii clinice a societatii comerciale, legiuitorul a instituit o procedura prin care un tert specialist este numit de catre Tribunal sa rezolve aceste probleme in cadrul unei proceduri institutionalizate prevazuta de Legea 64/1995 a reorganizarii si falimentului”, a afirmat coordonatorul Directiei Juridice a societatii de lichidari si reorganizari “Euroconsult”, Radu Lotrean, cea mai mare firma specializata in management de criza din Transilvania.
Situatii incendiare de acest gen sunt uzuale la societatile mari, cu implicatiile cele mai grave fiind problemele sociale. Astfel, creditorii comerciali inteleg scopul procedurii prevazute de Legea 64/1995 si anume transformarea in lichiditati a averii debitoarei fie prin reorganizare (continuarea activitatii), fie prin faliment si plata datoriilor catre creditori, in cadrul unei proceduri legale, cu respectare anumitor etape si, deci, nu in ziua imediat urmatoare numirii administratorilor judiciari; salariatii, insa, isi vor banii imediat, fac greve si picheteza sediul societatii.
“In astfel de cazuri este de datoria administratorului judiciar cu acordul creditorilor sa gestioneze corect afacerea in scopul achitarii datoriilor intr-un termen cat mai scurt, existand posibilitatea atragerii unei surse de finantare prin vanzarea de actiuni sau active si continuarea activitatii cu mentinerea locurilor de munca sau vanzarea tuturor activelor in cadrul falimentului”, a mai afirmat Lotrean.
