Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

CNE Cernavodă, ferită de pericolul nuclear japonez

Reprezentanţii Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă au explicat ieri de ce un accident similar cu cel produs la Fukushima nu poate avea loc în judeţul Constanţa.   Conducerea CNE Cernavodă a explicat, ieri, ...

Share

Darius Martinescu 0 comentarii

23.03.2011 - 20:40
Reprezentanţii Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă au explicat ieri de ce un accident similar cu cel produs la Fukushima nu poate avea loc în judeţul Constanţa.

 

Conducerea CNE Cernavodă a explicat, ieri, opiniei publice sistemele de funcţionare şi siguranţă din compunerea celor două reactoare nucleare. Potrivit reprezentanţilor centralei, România nu riscă un accident nuclear precum cel produs la Fukushima.

„Nu sunt motive de îngrijorare la Cernavodă. Ultima misiune a specialiştilor europeni a avut loc în noiembrie anul trecut. 21 de specialişti au analizat timp de trei săptămâni activitatea noastră. În urma controalelor, ne situăm în primele trei reactoare tip CANDU şi în primele 50 de reactoare la nivel mondial în ceea ce priveşte procedurile de siguranţă şi capacitatea personalului", a declarat Ionel Bucur, directorul CNE Cernavodă. Deşi este considerată drept o tehnologie învechită, CANDU prezintă un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii, deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară. Încărcarea combustibilului se face săptămânal, faţă de celelalte tipuri de reactoare care se încarcă anual, şi există mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (450 tone apă grea), iar chesonul reactorului în care este amplasat vasul reactorului conţine alte 500 tone apă uşoară, care pot să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale.

Autonomie mai mare ca la Fukushima

Comparativ cu centrala japonezilor, care a avut resurse energetice alternative de o oră după pierderea alimentării cu curent, centrala de la Cernavodă are o autonomie de 15 ore fără nici o sursă externă de alimentare. De asemenea, în situaţia în care în urma proceselor de radioliză apare acumulare de hidrogen (cel care a produs explozia de la Fukushima), sub cupola interioară a clădirii reactorului există un sistem special de ardere a hidrogenului, iar în cazul unei descărcări controlate în atmosferă, hidrogenul să nu producă o aprindere violentă în contact cu aerul. Conducerea CNE a mai precizat că este deschisă oricăror misiuni de evaluare privind siguranţa.

Comisie „antinucleară" la judeţ

Consiliul Judeţean Constanţa a înfiinţat marţi, prin votul tuturor consilierilor săi, o Comisie de evaluare şi analiză a riscului nuclear la nivelul judeţului Constanţa. Comisia va fi alcătuită din toţi parlamentarii Constanţei, primarul oraşului Cernavodă, un academician şi cinci consilieri judeţeni, reprezentând toate partidele. CJC a luat această iniţiativă după ce a sesizat lipsa de implicare a Nuclearelectrica în problematica riscului ridicat de Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă şi, mai ales, lipsa unui plan de urgenţă la nivel judeţean care să fie aplicat în cazul unui incident nuclear. Cu această ocazie, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a precizat că de şapte ani, de când ocupă această funcţie, a trimis memorii tuturor guvernelor, prin care a solicitat diverse informaţii legate de CNE Cernavodă, inclusiv prezentarea unui plan de urgenţă în caz de accident nuclear. Constantinescu susţine că nu a primit vreun răspuns.

"Nu am nici un fel de relaţie (cu Nuclearelectrica) pentru că refuză o relaţie cu orice instituţie din judeţul Constanţa. Le-am făcut solicitarea minimală să pună un panou în mijlocul oraşului Cernavodă şi pe autostrada care trece pe lângă Cernavodă în care să scrie: radiaţii nucleare permise corpului uman atâtea mii, la data de 22 martie, ora 14.30 au atâta gradaţie, deci nu reprezintă risc pentru sănătatea cetăţenilor din judeţul Constanţa. Nu vor să facă acest lucru", a explicat Constantinescu. "Nu mă surprind aceste declaraţii ale lui Nicuşor Constantinescu, căci pare depăşit de orice situaţie care să presupună cunoaşterea problemelor judeţului şi energia de a le gestiona", a replicat prefectul Constanţei, Claudiu Palaz. Acesta mai afirmat că, de un an şi jumătate, preşedintele CJC nu a participat niciodată la şedinţele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, deşi este vicepreşedinte al acestui for.

Judeţul, evacuat în caz de accident nuclear

Prefectul Constanţei, Claudiu Palaz, a precizat, ieri, în replică, faptul că judeţul este pregătit în cazul unui eveniment la centrală. „Planul judeţean de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear în afara amplasamentului CNE Prod Cernavodă a fost reactualizat în 2007, noua reactualizare este în lucru şi va fi finalizată, conform normelor în vigoare, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, iar Planul de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale din localităţile judeţului Constanţa a fost deja reactualizat, în februarie 2010", a precizat acesta, prin intermediul unui comunicat de presă.

Citește totul despre:

Comentarii