Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Constanța: Bugetele primăriilor, ascunse de ochii lumii

Încă din anul 2001, Legea 544 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede clar, la articolul 5, că fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu mai multe informații de interes public. Printre ele se numără, la punctul e, și „sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil“. Articolul 4 este de asemenea clar: „Accesul la informațiile prevăzute se realizează prin afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și pe pagina de internet proprie“.

Share

Cristian Hagi 0 comentarii

13.03.2016 - 20:43

Încă din anul 2001, Legea 544 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede clar, la articolul 5, că fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu mai multe informații de interes public. Printre ele se numără, la punctul e, și „sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil“. Articolul 4 este de asemenea clar: „Accesul la informațiile prevăzute se realizează prin afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și pe pagina de internet proprie“.

Ce se întâmplă de fapt

Am verificat paginile de internet ale celor mai importante primării din județul Constanța pentru a vedea câte dintre ele respectă legea. Prima oprire: Primăria Constanța.

La secțiunea „Buget“ găsim numai bugetul pe 2015. La un moment dat a existat, ascuns bine, proiectul bugetului pe anul 2016. Deși a fost votat acum câteva săptămâni, acesta nu a fost încă publicat. Autoritățile recunosc tacit faptul că pagina de internet nu este ceea ce trebuie, așa că vor să o schimbe. Au publicat o nouă licitaţie în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, prin care doresc să atribuie un contract de servicii de proiectare şi implementare a unei noi pagini web, care va înlocui actualul site. Pagina va trebui să fie optimizată pentru smartphone și tablete și pentru toate browserele existente (până de curând, documentele importante s-au deschis numai cu internet explorer).

Pe pagina de internet a Primăriei Medgidia nu am găsit niciun un buget. Există câteva referiri la bugetele anterioare, dar numai în comunicate de presă, nicidecum însă nu este postat tot bugetul. Site-ul are însă, de exemplu, o categorie special dedicată Festivalului „Dan Spătaru“. Pe pagina Primăriei Mangalia, cel mai recent buget postat este din 2013. La categoria “Buget“ a site-ului întâlnim o informare publică despre dezbaterea bugetului pe 2016, dar și rapoartele de activitate din 2014 ale parcului industrial și al regiei autonome Gold Mangalia.

Nici Primăria Cernavodă nu este la zi. Are postat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2015.

Primăria Năvodari a publicat indicatorii aferenți execuției bugetului local pentru trimestrele I și III din 2015. Altceva nu am găsit la capitolul Direcția Economice și nici în alt loc de pe site.

Site-ul Primăriei Cumpăna oferă, fără să vrea, o notă amuzantă la capitolul “Buget“, care este evidențiat separat. În deschiderea paginii putem citi un mesaj al primăriței Mariana Gâju, care este și președintele Asociației Comunelor din România. “Accesul liber la informație este un drept al fiecărui cetățean, reglementat prin Constituție. Tehnologia ne ajută acum să fim mai aproape de locuitorii pe care trebuie să îi deservim și cred că prin acest site vom reuși să îmbunătățim relația dintre administrație și cetățean...“, scrie Mariana Gâju, a cărei fotografie cu tricolorul pe umăr este afișată lângă mesaj. Din păcate, reprezentanții primăriei au uitat de ani buni să respecte legea: ultimul buget postat este din anul 2012.

La fel de hilar pare și site-ul Primăriei Agigea, una dintre cele mai bogate comune din România. Site-ul este construit pe aceeași platformă ca acela din Cumpăna, dar mesajul diferă. “Cel mai ușor lucru este să fugi de responsabilități, de îndatoriri“, spune edilul Cristian Cârjaliu. Și acesta a uitat însă de ani buni de îndatorirea  de a publica bugetul local pe site. Ca să fim mai exacți, a uitat acest lucru din trimestrul II al anului 2012.

Primăria Costinești a postat bugetele pe 2015, 2013, 2012 și 2011. Lipsește, în mod curios, 2014, și nu apare, evident, 2016.

Pe site-ul Primăriei Hârșova nu am găsit un capitol pentru buget, ci numai unul pentru taxe și impozite locale, unde erau trecute precizări din anul 2016.

Primăria 23 August nu are bugetul publicat nici pentru anul acesta, nici pentru 2015.

La Primăria Murfatlar noută­țile s-au oprit la situația financiară asupra execuției bugetare din trimestrul III 2015.

Cine respectă legea

Am întâlnit și administrații locale care au postat bugetele pe paginile de internet. Unul dintre exemple este Eforie. Chiar dacă acesta este împărțit în mai multe fișiere pdf, poate fi totuși consultat de către doritori. Și Primăria Limanu a publicat bugetul pe anul curent. Deși nu se găsește la o simplă căutare pe site, se poate ajunge la el cu puțină atenție. Primăria Mihail Kogălniceanu a publicat proiectul de buget pe 2016 și are postate execuțiile bugetare semetriale din ultimii ani, precum și bilanțurile anuale.

Transparență bugetară

Un pas în vederea transparen­tizării cheltuielilor din admi­nistrație a fost făcut prin proiectul „Transparență bugetară“ al Ministerului Finanțelor. Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale, companiile, agenţiile şi instituţiile prefectului trebuie să afişeze, în format standardizat, pe internet, 25 de seturi de informaţii. Astfel, trebuie afişate atât documente prevăzute, minimal, în Legea nr. 544/ 2001 (programul de audienţe, bilanţul contabil, bugetul instituţiei), cât şi alte documente, precum: execuţia bugetară; evidenţierea posturilor vacante; agenda persoanelor din conducere; drepturile salariale ale persoanelor din aparatul public şi beneficiile acestora; centralizatorul achiziţiilor publice care să arate execuţia contractelor de peste 5.000 euro şi contractele aferente; formularele tip - cerute de autorităţi persoanelor fizice/juridice, durata completării acestora urmând a fi specificată. Premierul Dacian Cioloş a felicitat vineri conducerea Ministerului de Finanţe pentru lansarea programului „Transparenţă bugetară“, afirmând că astfel ministerul se îndepărtează de imaginea pe care o are în mentalul colectiv ca structură „rigidă, închistată, orientată înspre interior“. „În paralel cu faptul că scoatem la lumină informaţia, vrem să o facem şi accesibilă, printr-un anumit mod de structurare, mai intuitivă şi mai prietenoasă. Ceea ce este prezentat azi e un prim pas. Mulţumesc Ministerului Finanţelor pentru acest efort. Ministerul Finanţelor, de obicei, în mentalul colectiv are câteodată imaginea unei structuri rigide, închistate, orientată înspre interior. Mă bucur să văd că există deschidere, chiar dacă e un efort şi din partea celor de la Ministerul de Finanţe“, a declarat prim-ministrul la lansarea programului „Transparenţă bugetară“.

El a caracterizat drept „revoluţionar“ acest proiect al Ministerului de Finanţe. „Orice cetăţean, orice firmă, orice contribuabil poate să ştie de acum modul cum sunt repartizate şi modul cum se cheltuiesc fondurile de către o administraţie publică, centrală sau locală. Această transparenţă permite şi transmiterea unor informaţii legate de eficienţa cheltuirii banului public, dar ar trebui să permită şi înlăturarea unor riscuri de fraudă sau de corupţie, pentru că va deveni mult mai transparent pe ce se cheltuiesc banii şi cât costă o investiţie sau alta, pentru că de multe ori la noi sunt discuţii legate de eficienţa cheltuirii banului pentru o investiţie sau alta“, a menţionat prim-ministrul.

Platforma http://www.trans­­parenta-bugetara.gov.ro/ este un instrument ce permite monitorizarea execuţiei bugetare a peste 13.700 de instituţii publice.

Am regăsit aici informații despre mai multe primării din Constanța, de exemplu, care și-au publi­cat execuțiile bugetare pe primele două luni ale anului. Informațiile sunt însă la nivel de bază. Am aflat, de exemplu, că Primăria Constanța a înregistrat, în februarie, 1,98 milioane lei pentru „alte cheltuieli cu bunuri și servicii“ la capitolul „cheltuieli în domeniul ordinii publice și siguranței naționale“. Un pas înainte, dar nu suficient. 

PROBLEME

Greu de citit

Și atunci când sunt publicate pe paginile proprii de internet, bugetele autorităților locale sunt greu de citit. În toate cazurile este postat un fișier de tip pdf, needitabil. Sunt pagini scanate, iar în multe cazuri paginile în format “landscape“ sunt postate în format “portrait“. Singura soluție pentru a le putea studia este să le printezi. Nicio primărie nu a publicat până acum o explicație simplă a bugetului, care să poată fi înțeleasă de un om obișnuit, nu numai de cineva cu studii economice.

Citește totul despre:

Comentarii