O cercetare internaţională, făcută de revista Reader’s Digest în anul 2007, clasa Bucureştiul pe penultimul loc în Topul Oraşelor Politicoase.
Ce s-a mai schimbat între timp, ce greşeli de etichetă facem şi de ce le facem au explicat, pentru b365.realitatea.net, autoarea cărţii “Bunele Maniere”, Mirela Schmoll, sociologul Zoltan Rostaş şi antropologul Vintilă Mihăilescu.Testul iniţiat de revista americană a constat în trei probe.
Reporterii au umblat în 35 de ţări ca să observe trei gesturi de bun-simţ şi măsura în care acestea se fac în cel mai mare oraş din ţările respective (în Canada, au fost testate două oraşe).
Prima probă: câţi vânzători din 20 au spus mulţumesc clientului, după ce acesta a achiziţionat ceva din magazin. Proba 2: numărul de oameni care au ţinut uşa în urma lor pentru persoana care intra după ei şi (3) ce procent dintre cei care văd că un om scapă documentele dintr-o mapă se duc să-l ajute. Bucureştiul a picat testul. Conform topului, doar indienii din Mumbai ne întrec în nepoliteţe.
Însă acestea nu sunt singurele greşeli pe care românii din Capitală le fac şi, mai ales, nu doar cei din Capitală. Mirela Schmoll, autoarea cărţii Bunele Maniere sau Cum să ne simţim bine între oameni, a explicat pentru B365.ro care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac românii:
În primul rând, gunoaiele pe care le aruncăm pe stradă sau le lăsăm pe iarbă. Acest lucru e uşor de sesizat la ieşirile la grătar, de exemplu, care se lasă cu muzică dată tare şi, mai întotdeauna, cu mizerie în urmă. “Nerespectarea mediului e groaznică la noi”, crede autoarea.
De ce se-ntâmplă: Antropologul Vintilă Mihăilescu este de părere că “aici intră în joc o problemă mult mai complexă, care ţine de spaţiul public, care este încă pentru români, în mare măsură, un spaţiu al nimănui şi nu un spaţiu de interes comun; deci nu au încă nici un „interes” să-l protejeze.”
Citeşte continuarea pe b365.realitatea.net.
