6.9 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialBanatim traieste nostalgia dupa Otter

Banatim traieste nostalgia dupa Otter

Falimentul fabricii germane Otter a atras declinul intreprinderii de incaltaminte Banatim

Fabrica de incaltaminte Banatim ilustreaza cel mai bine, in industria timisoreana, declinul fostilor colosi comunisti pe fondul dezvoltarii micilor intreprinderi private. De la o unitate de frunte in intrecerea socialista in anii ’80, cand Banatim avea peste 3.500 de angajati si o productie de peste doua milioane de pantofi pe an, s-a ajuns la o mica fabricuta, unde cei 350 de muncitori abia mai realizeaza 1.500 de perechi de pantofi pe luna. "Noi am fost printre primele fabrici din tara care au lucrat in sistem lohn cu strainii. Am avut o colaborare de lunga durata cu Otter, din Germania comunista. Ne-ar fi mers bine in continuare daca, in anul 1993, ca efect al unificarii celor doua Germanii, partenerii nostri nu ar fi dat faliment. Disparitia lor de pe piata a reprezentat inceputul declinului pentru noi", a declarat Eugeniu Cicoare, directorul adjunct al unitatii.
In absenta productiei in lohn si a retragerii comenzilor de catre armata, fabrica si-a restrans activitatea in mai multe etape, iar majoritatea angajatilor au fost pusi pe liber. Falimentul a fost evitat prin transformarea unitatii intr-un important jucator pe piata imobiliara. "Din cele 2,8 hectare de teren pe care este construita fabrica, noi mai folosim doar cateva sute de metri patrati", mai spune Eugeniu Cicoare. In mod paradoxal, cel mai important chirias al fabricii este o firma cu 250 de angajati care produce chiar pantofi de barbati si de dame. Perspectiva "evacuarii" unitatilor industriale din zona centrala a Timisoarei i-a determinat pe actionarii fabricii sa se gandeasca la mutarea productiei in afara orasului si introducerea celor 2,8 hectare de teren pe piata imobiliara.

ISTORIC
Acum 100 de ani, Banatim a fost considerata cea mai moderna fabrica din Europa. In anul 1900, neamtul Alfred Frankel si-a lichidat afacerile pe care le avea in localitatea Modlingen din Germania si a venit la Timisoara cu un capital de doua milioane de coroane. Auzise ca Primaria ofera facilitati importante oricarui investitor serios. Alfred Frankel a primit terenul pe care sa construiasca fabrica si cate 50 de coroane pentru fiecare dintre cei 730 de muncitori pe care i-a angajat. Initial, fabrica ajunsa rapid in topul industriei din acea vreme, s-a numit Turul, iar in 1930 a fost botezata Banatul. In anul 1991 a fost privatizata prin metoda MEBO si inregistrata sub brandul Banatim.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă