Arheologii clujeni care sapa pe traseul viitoarei autostrazi Transilvania au facut o descoperire neasteptata. Viitorul tronson dintre Bors si Brasov, al carui executant este firma americana “Bechtel”, urmeaza indeaproape traseul drumului strategic roman, care unea castrele de la Potaissa, actuala Turda de azi, de castrul roman de la Gilau. Calea de acces permitea deplasarea rapida a trupelor care aveau ca misiune apararea granitelor provinciei romane Dacia si, totodata, cele ale Imperiului Roman. La Potaissa era cantonata una dintre unitatile de elita ale Romei, Legiunea a V-a Macedonica.
Pana acum, arheologii doar au banuit existenta drumului strategic. Aceasta cale de acces era rezervata militarilor, pentru ca civilii, indeosebi negutatorii, foloseau vechiul drum dintre localitatile Potaissa si Napoca, adica dintre Turda si Cluj-Napoca. Numai ca drumul roman era mult mai bine facut si calculat decat cel care uneste azi cele doua orase, a afirmat profesorul Ioan Piso, unul dintre specialistii romani in istoria epocii romane.
Drumul roman trecea prin localitatea Aiton si ocolea Dealul Feleacului, care este si astazi unul dintre cele mai importante obstacole in circulatia rutiera. Vechiul tronson era mai lung cu circa 1.000 de pasi decat actualul, care nu este, de altfel, decat un drum medieval primitiv modernizat, a mai spus Ioan Piso. “Romanii aveau o alta conceptie decat a noastra asupra constructiilor. Mai intai realizau drumurile si apoi construiau asezarile”, a adaugat specialistul clujean.
Pe langa drumurile imperiale si militare, existau si altele private, construite de cetatenii romani cu vaza. Caile de acces publice erau intotdeauna construite de militari, nu de sclavi ori de oamenii liberi. “Armata trebuia tinuta ocupata in timp de pace”, au mai spus istoricii clujeni.
Pe drumul imperial dintre Potaissa si Napoca a fost descoperit un stalp midiar, adica un soi de borna kilometrica ridicata de romani. Este vorba de primul stalp de acest fel descoperit in Dacia Romana, care atesta faptul ca drumul a fost construit de imparatul Traian, cuceritorul Daciei, cu ajutorul unor soldati recrutati dintre batavi. Acestia erau cantonati la Razboieni Cetate.
O inscriptie descoperita in zona atesta faptul ca atunci cand au fost asezati aici militarii batavi, unul dintre ei a inaintat cu calul pana in mijlocul raului Mures, iar acolo a tras cu arcul o sageata in vazduh, apoi a mai tras inca una care a despicat prima sageata in zbor, iar astfel a aratat tuturor maiestria sa in manuirea arcului.
Istoricul Mihai Rotea a afirmat ca inca din perioada romana, drumurile urmau cursurile raurilor Mures si Somes, care erau portile de intrare in Transilvania, in timp ce pe traseul actualului Coridor IV European nu prea au fost gasite urme ale unor drumuri importante, nici din perioada antica si nici din cea medievala.
Un sit la kilometru
Arheologii de la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca trebuie sa sape 12 kilometri liniari de pe traseul autostrazii. Pana acum, au sapat doar 11 kilometri pe care au descoperit tot atatea situri istorice importante. Practic, este vorba de o medie de un sit la fiecare kilometru, ceea ce demonstreaza faptul ca zona Vaii Hasdatelor, despre care se cunosteau extrem de putine lucruri, este una dintre cele mai bogate arii in vestigii din Estul Europei.
Arheologul Zoia Maxim a mentionat o parte dintre descoperiri. Ea a spus ca in apropierea comunei Petrestii de Jos au fost descoperite urmele unei locuiri paleolitice, care dateaza de circa 14.000 de ani. Acolo au fost descoperite, in special, unelte din piatra, dar pana acum nu au fost gasite nici un fel de locuinte. In aceeasi zona a fost descoperit si un sit din neoliticul mijlociu, care dateaza din perioada 4.400 inainte de Christos.
Acolo au fost gasite mai multe bordeie cu resturi de ceramica si de unelte, precum si o groapa rituala cu diametrul de 1,2 metri si o adancime de 5 metri care avea un scop ritual. In interiorul adanciturii au fost gasite mai multe fragmente de ceramica aduse ca ofranda zeitatilor preistorice. Ansamblul este asemanator cu cel din Parta sau cu cel din Veliko Tarnovo din Bulgaria.
In vestul Romaniei, mai exista o groapa rituala cu functii asemanatoare in zona numita La Cuptoare din judetul Caras-Severin. Descoperirea de acolo a fost sapata in stanca, avea o adancime de 11 metri si era folosita pe post de observator astronomic, sunt de parere arheologii.
Tumuli transformati in morminte second-hand
Pe traseul autostrazii Transilvania mai exista un sit intre localitatile Ciurila si Prunis. Este vorba de o asezare neolitica ce apartine sintezei culturale Iclod, din perioada 2.500 inainte de Christos. Aici existau mai multe locuinte de suprafata, cu pereti si stalpi din lemn. Doua dintre ele aveau si fundatii de piatra. Anterior, in vatra satului erau trei bordeie.
In asezare au fost descoperite fragmente de unelte de piatra si ceramica. Tot in acelasi sit exista suprapusa o vila rustica romana, de unde a fost recuperat un bogat inventar de ceramica, precum si o moneda imperiala, care a permis datarea asezarii.
De asemenea, arheologii clujeni, a spus Zoia Maxim, au mai gasit la Craiesti o asezare eneolitica, adica din perioada dintre neolitic si epoca bronzului, care dateaza din 2.700 inainte de Christos. In acest sit au fost descoperite obiecte de ceramica provenite dintr-un bordei si sase tumuli din epoca bronzului. Este vorba de movile de pamant cladite deasupra unor morminte care apartineau unor capetenii.
Tumulii de la Craiesti sunt de pamant, desi in regiune era obiceiul de a se cladi tumuli sau gorgane din piatra. Atunci cand in interiorul acestor movile sunt gasite scheletele capeteniilor ingropate, este clar ca tumulii aveau un scop funerar. Exista, insa, si unii din care lipsesc scheletele, iar arheologii clujeni sunt de parere ca acestia ar fi putut sa aiba un rol de ceremonie.
Intr-o alta zona, de pe teritoriul comunei Petrestii de Jos, a fost gasit material ceramic de la inceputul epocii bronzului si mai multe lame de silex. Materialul arheologic a fost, insa, bulversat de transeele si de gropile de tragere sapate in cel de-al doilea razboi mondial. Arheologii care sapau dupa artefactele din epoca bronzului au avut surpriza sa descopere un post telefonic militar, folosit probabil in cursul anului 1944.
In aceeasi comuna, dar intr-o alta zona, intr-un tumul, s-au descoperit materiale din epoca romana. Este posibil ca pe tumulul respectiv sa se fi inaltat odinioara un turn de paza pentru drumul strategic roman dintre Potaissa si Gilau. Unii dintre tumulii din zona au fost refolositi. Practic, este vorba de morminte second-hand, pentru ca in movilele respective au fost ingropati oameni si in epoca fierului, langa cei inmormantati in epoca bronzului.
