Romania nu este pregatita sa absoarba fondurile europene, deoarece nu au fost pregatite structurile de management al acestor sume si nici au-toritatile de plata. Mai mult decat atat, la nivel local nu este pregatita resursa umana (specialistii) necesara pentru scrierea, fundamentarea proiectelor locale, care sa asigure managementul implementarii si monitorizarii acestora. Fiecare judet are nevoie de zeci, chiar sute de asemenea specialisti.
In raport cu celelalte 10 state primite inaintea noastra in Uniunea Europeana, care au descentralizat responsabilitatile inclusiv financiare la nivelul regiunilor din anul 1995 si au trecut la planificarea multianuala a bugetelor nationale si regionale din 1999, Romania nu a facut nimic, dar vrea sa se integreze cu succes. Instrumentele de preaderare ale tarii noastre, Phare, ISPA, Sapard, sunt pe final si, cu toate ca aveam regula lui 2+N, chiar 3+N, respectiv cheltuirea in 2 sau 3 ani dupa anul acordului cu UE, au existat mari probleme cu absorbirea acestor instrumente financiare adresate Romaniei.
Ce va face tara noastra in cazul fondurilor structurale la care regula este N+1, adica ce se ofera in 2007, trebuie absorbit, “cheltuit” pana in 2008, altfel in 2009 se va scade valoarea necheltuita in 2007, riscand sa ajunga in 3-4 ani doar cotizant la UE cu 800 milioane euro pe an, dar fara fonduri structurale care sa poata fi accesate.
Un judet a reusit pe toate instrumentele de preaderari sa absoarba anual maxim 4-5 milioane euro, cu eforturi deosebite in a asigura co-finantarea de circa 10 la suta, proiecte fezabile si dificultati in a asigura implementarea, monitorizarea si durabilitatea proiectelor. Din 2007, pe fonduri structurale, un judet trebuie sa acceseze anual circa 50-60 milioane euro, sa asigure co-finantari de la 25 la suta la 50 la suta din valoarea proiectelor, adica sa aiba la dispozitie sume de circa 15-30 milioane euro, o armata de specialisti care sa produca proiecte fezabile, sa le asigure managementul, implementarea, monitorizarea si durabilitatea si toate acestea in anul urmator lansarii oportunitatii finantarii.
E pregatita Romania, la nivel national, regional si local sa absoarba aceste fonduri structurale? Deloc, si cu toate acestea este un entuziasm national si local de-a dreptul inconstient. Autoritatile locale regionale si nationale abunda in a se lauda in mass-media, in simpozioane si conferinte ca e pregatita. E pregatita pentru a deveni cotizanta la UE, nu si asistata financiar.
Cele 10 tari care au aderat inaintea noastra au probleme deosebite in absorbirea acestor fonduri, chiar si membrii vechi (cei 15) au probleme cu regula lui N+1, iar Romania cu ai sai politicieni, ramane impasibila, repetand cu obstinenta ca e pregatita, ca abia asteapta sa fie primita si asistata. Timpul va dovedi inconstienta acestor autoritati si imobilismul acestora.
Asistenta financiara la care va avea acces Romania dupa aderare va fi de 1,4 miliarde euro in 2007, 1,9 miliarde euro in 2008 si 2,6 miliarde euro in 2009. Este vorba de o suma de aproximativ 13 miliarde euro, ce va fi acordata intre 2007-2013, urmand ca tara noastra sa “cotizeze” obligatoriu cu circa 800 milioane euro anual la bugetul UE.
Fondurile structurale (instrumente financiare) la care va avea acces sunt: FEDR – Fondul european pentru dezvoltare regionala; FES – Fondul european social; FEOGA – Fondul european pentru orientare si garantare in agricultura; IFOP -instrumentul financiar de orientare piscicola destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului; FEC – Fondul european de coeziune care sprijina investitii in domeniul infrastructurii de transport si mediu.
La aceasta ora, localitatile unei regiuni de dezvoltare ar fi trebuit sa-si avanseze, prin planul operational regional, necesitatile insotite de proiectele financiare aferente, urmand ca Romania sa negocieze cu UE planul national de dezvoltare pana in martie 2006. Dar acest lucru nu s-a intamplat, deoarece autoritatile locale, judetene au fost dezinteresate de acest aspect – al planificarii dezvoltarii.
