Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Apahida, tezaurul Clujului

Pe teritoriul uneia dintre cele mai mari comune din Cluj s-au făcut importante descoperiri arheologice, dar s-au găsit şi două tezaure de pe vremea gepizilor. Numeroase co­mu­nităţi din Transilvania au o identitate ...

Share

Adi Rus 0 comentarii

26.07.2011 - 21:09

Pe teritoriul uneia dintre cele mai mari comune din Cluj s-au făcut importante descoperiri arheologice, dar s-au găsit şi două tezaure de pe vremea gepizilor.

Numeroase co­mu­nităţi din Transilvania au o identitate construită în jurul unor legende. Printre acestea se numără şi Apahida, un sat care s-a născut datorită unui pod construit de o abaţie benedictină.

Apahida este cea mai cunos­cută comună a Clujului şi una dintre cele mai importante aşe­zări ale judeţului. Localitatea, cu o suprafaţă de 107 kilometri pătraţi şi aproape 14.000 de ­oameni, a fost construită pe locul unor cimitire celtice din secolele III şi II, dinaintea erei noastre, dar şi peste mormintele goţilor, care datează încă din secolul V, dinainte de Hristos. Aceste descoperiri arheologice au dat o valoare istorică mult mai mare aşezării clujene, mai ales că în urmă cu câteva zeci de ani au fost găsite şi două tezaure.

Primul a fost descoperit încă din 1889 şi reprezenta un sicriu a unui om pe nume Omharus, una dintre căpeteniile gepizilor, în timp ce ultimul tezaur a ieşit la iveală în urma unor săpături din 1968. Atunci a fost descoperită o altă căpetenie gepidă, mult mai înstărită pe vremea aceea, pentru că a fost identificată după accesoriile existente în mormânt. Potrivit ziarului „Apahida zi de zi", aceste lucruri denotă că Apahida este o aşezare locuită din cele mai vechi timpuri. „Săpăturile arheologice au pus în evidenţă, pe teritoriul comunei, existenţa unei vaste aşezări rurale, precum şi a mai multor «villae rusticae». Faptul că zona pe care se află comuna Apahida a fost locuită din cele mai vechi timpuri este susţinut de descoperirea unui cimitir celtic din secolele III-II î.Hr. Continuitatea locuirii acestui spaţiu este confirmată şi de identificarea, în mai multe puncte ale comunei, a traseului vechiului drum roman de pe valea Someşului.

Mormintele goţilor care au trecut peste aceste meleaguri în secolul V d.Hr. demonstrează faptul că populaţia a continuat să existe şi după retragerea administraţiei romane din Dacia", conform publicaţiei clujene. Deşi a fost un sat cu populaţie majoritar maghiară, după anul 1600, Apahida a devenit localitate românească. „Interesant este că apariţia actualei comune Apahida se datorează unui pod peste râul Someş, de unde şi denumirea în latină a Apahidei de «Pons Abbatis», adică Podul Abatelui sau Abaţiei", spune scriitorul Ioan Ciorca, cel care a redescoperit legenda.

Comună apărută printr-un pod

Acel pod a fost construit pentru ca slujbaşii abaţiei de atunci să încaseze taxele de la negustori. „Un simplu pod de vamă "aruncat" peste  Someşul Mic, menit a asigura veniturile abaţiei benedictine romano-catolice de la Cluj-Mănăştur, a fost factorul care a determinat naşte­rea unei comunităţi înfloritoare, care astăzi numără 13.500 de locui­tori. «Podul Abatelui» sau «Po­dul Abaţiei», construit în Evul Mediu, în zona comunei Apahida, a concentrat în apropierea lui, pe lângă slujbaşii abaţiei însărcinaţi cu încasarea taxei de trecere, o populaţie seden­tară, de agricultori, atestată docu­mentar încă de la 1236. ­Satul pe care comunitatea respec­tivă l-a constituit era cunoscut sub numele de «Apathida» - azi Apahida - nume care aminteşte de obârşia actualei comune", se mai arată într-un articol apărut în ziarul local „Apahida zi de zi". 

Importanţă deosebită

Descoperirile arheologice făcute în trecut au o importanţă mare nu doar pentru zona locală, ci chiar pentru întreaga Transilvanie, potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, istoricul Leonard Horvath. „Din punct de vedere istoric, cultural şi al obiectelor de patrimoniu, importanţa acestor descoperiri este una semnificativă. Este de luat în seamă acest lucru nu doar pentru zona locală clujeană, ci şi pentru întreaga zonă a Transilvaniei", este opinia directorului instituţiei clujene.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...