Din 3 octombrie, societatea “Munca Ovidiu” va intra in lichidare voluntara. Mai exact, proprietara fabricii de preparate naturale, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a considerat, dupa o analiza atenta a situatiei financiare a firmei in cauza, ca aceasta nu mai are nici o sansa. Lichidarea voluntara este, de fapt, un fel de privatizare pe jumatate. “Munca Ovidiu” este scoasa la vanzare, iar cine o va cumpara va trebui sa achite valoarea actiunilor, dar si datoriile imense ale intreprinderii. La un capital social de 44 miliarde ROL, societatea a inregistrat pana in prezent datorii si penalitati de intarziere de peste 150 miliarde ROL. Rezulta un pret de vanzare de aproape 200 miliarde, bani pe care nici un investitor intreg la minte nu-i va da. Despre facilitati nici nu poate fi vorba, in conditiile in care specialistii FMI si comisarii europeni au stabilit ca acordarea acestor scutiri este in realitate o subventie mascata si, prin urmare, privatizarile se vor face de-acum incolo fara nici un fel de “stimulente”. Oricum, de aproape doi ani “Munca Ovidiu” nu mai produce nimic si supravietuieste din vanzarea produselor conservate aflate in stoc. Theodor Geambasu, directorul general al firmei, a precizat ca s-au achitat la zi salariile pentru cei 60 de angajati. Acum, intreg personalul asteapta ziua cea mare a privatizarii.
Un morman de vechituri
Intreaga industrie alimentara si sectoarele adiacente au primit o grea lovitura o data cu implementarea standardelor UE, iar “Munca Ovidiu” nu face exceptie. Desi liniile de imbuteliere si majoritatea utilajelor sunt in stare de functionare, tehnica intreprinderii este prea veche pentru a putea corespunde noilor cerinte europene in domeniu. Potentialii cumparatori vor avea mult de investit in retehnologizare, dar – odata cumparata fabrica – devin stapani si peste un parc auto maricel. Pe vremuri, “Munca Ovidiu” exploata suprafete intinse cultivate cu pomi fructiferi si legume, avea peste 1.000 de salariati si mijloace de transport al recoltelor. Totusi, comparativ cu alte societati ajunse in aceeasi situatie, fabrica de la Ovidiu are avantajul mentinerii in stare de functionare a liniilor tehnologice. Altfel spus, SC “Munca Ovidiu” isi poate relua oricand productia.
Economia locala, cobaiul specialistilor
Majoritatea firmelor din judetul Constanta au sfarsit rau in urma diferitelor experimente facute de institutiile statului. In cei 15 ani de economie libera, s-au incercat vanzarea pe bucati, reconversia datoriilor in actiuni, privatizarea pe un euro, reorganizarea judiciara, lichidarea, transferul de actiuni intre autoritatile de stat si multe altele. Rezultatul: dezastru pe toata linia. Sunt foarte putine societati care au supravietuit. Nu mai departe “Munca Ovidiu” a fost scoasa la vanzare de mai multe ori prin metode diferite, dar fara nici un folos. Firma a pierdut trei ocazii excelente de privatizare prin stingerea datoriilor la buget. Acum, volumul initial al restantelor a fost depasit de penalitatile de intarziere si nimeni nu o mai vrea.
