Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Primăria București: "Avem servicii la preţuri şi de 25 de ori mai mici decât UTI"

Compania Municipală Managementul Traficului furnizează servicii pentru gestionarea sistemului de management al traficului la preţuri şi de 25 de ori mai mici decât oferea compania UTI, afirmă joi PMB, într-un comunicat de presă.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 28.06.2018 - 20:03

Precizarea Primăriei Capitalei vine după ce UTI arăta marţi, tot într-un comunicat, că Municipalitatea încearcă să susţină unele dintre acţiunile sale "controversate", prin găsirea unui "ţap ispăşitor".

"Primăria Capitalei nu 'caută ţapi ispăşitori', ci informează bucureştenii asupra modului defectuos în care s-au cheltuit în anii trecuţi banii publici. Precizăm că circa 10 milioane de euro a fost doar valoarea licenţelor de integrare a celor 216 intersecţii în BTMS (Bucharest Traffic Management System) livrate de compania UTI Primăriei Capitalei. Pentru a putea fi integrată în BTMS, orice intersecţie din Capitală are nevoie de o licenţă de integrare emisă de dezvoltatorul softului pe baza căruia funcţionează sistemul. Conform acordului-cadru nr. 41 din 16.02.2014, încheiat între UTI şi Administraţia Străzilor, preţul unei licenţe era de 220.678 lei (circa 50.000 euro). Deşi în anul 2016, printr-un act adiţional, compania UTI a scăzut preţul la 99.000 lei, licenţele au fost cumpărate anterior acestei modificări", se arată în comunicatul Municipalităţii.

PMB subliniază că preţul unei licenţe de integrare livrată în prezent de Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti, înfiinţată în mandatul Gabrielei Firea şi achiziţionată de la acelaşi dezvoltator al softului pe baza căruia funcţionează sistemul BTMS, este de aproximativ 2.000 euro, adică de 25 de ori mai puţin.

Până în anul 2016, PMB a recepţionat peste 200 de astfel de licenţe, precizează sursa citată.

"Dacă primăria le-ar fi cumpărat astăzi, la preţul oferit de compania proprie a Primăriei Generale, ar fi costat 400.000 euro, cu 9,6 milioane de euro mai puţin. (...) Niciun tarif al Companiei Municipale Managementul Traficului Bucureşti nu este mai mare decât cele practicate de UTI. (...) Astfel, la o analiză sumară a comparaţiei tarifelor, găsim tarife de 2, 3, 6 şi chiar 11 ori mai mari, spre exemplu serviciile de mentenanţă în Centrul de Control Trafic UPS costau 27.700 lei, în timp ce CMMTB execută aceleaşi servicii la tariful de 10.000 lei, adică de peste două ori mai puţin", susţine PMB.

Potrivit sursei citate, pentru un dispozitiv "push button" folosit la trecerile de pietoni Municipalitatea plătea companiei UTI 4.295 de lei, iar acum plăteşte pentru acelaşi dispozitiv montat de CMMTB 1.160 de lei.

"Pentru un echipament care realizează prioritizarea mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze) 'acces point - comunicaţie wirless cu RATB', Primăria plătea 26.817 lei companiei UTI, iar acum plăteşte 4.120 lei, deci de peste şase ori mai puţin. La capitolul servicii recurente (servicii pentru menţinerea în condiţii de funcţionalitate a sistemului), dacă adunăm tarifele fiecărei operaţiuni pentru cele două societăţi, în cazul UTI cuantumul este de 170.300, iar pentru CMMTB - cuantumul este de 53.850, deci de peste trei ori mai puţin", arată PMB.

Primăria Capitalei spune că CMMTB nu subcontractează nicio lucrare în afara holdingului municipal, astfel încât profitul rezultat se întoarce tot către PMB, în calitate de acţionar majoritar, ceea ce înseamnă că poate fi utilizat pentru alte proiecte necesare bucureştenilor.

"Totodată, (...) precizăm că lucrările de infrastructură ce includeau camerete, canalizaţii şi cabluri electrice au fost realizate, conform contactului, de compania UTI, iar mentenanţa 'dulapului' la care se face referire (care conţine toate echipamentele şi cablajele de dirijare a circulaţiei) a fost dată prin acelaşi contract de către Administraţia Străzilor companiei UTI", precizează PMB.

Conform comunicatului citat, având în vedere starea actuală a sistemului gestionat până anul trecut de compania UTI, Primăria Capitalei va contracta o expertiză asupra tuturor lucrărilor de investiţii executate pentru realizarea sistemului de management al traficului, iar în cazul în care, în urma expertizei, va reieşi faptul că, deşi preţurile erau "uriaşe", nu au fost respectate nici proiectele tehnice, PMB se va adresa instituţiilor abilitate ale statului pentru a lua măsurile legale care se impun.

Compania UTI afirma marţi că, "prin comunicatele recente referitoare la societate şi la cele două contracte pe care aceasta le avea cu Primăria Municipiului Bucureşti pentru Arena Naţională şi pentru Sistemul de Management al Traficului, PMB încearcă, prin comparaţii forţate şi afirmaţii denigratoare, să susţină unele dintre acţiunile sale controversate, prin găsirea unui ţap ispăşitor".

"Astfel, PMB, în lipsa unor realizări concrete, printr-un exerciţiu de imagine, face din UTI un vinovat de serviciu care să justifice public diferite acţiuni, pe care le considerăm la limita bunelor practici, aşa cum este protocolul cu clubul FCSB pentru întreţinerea gazonului Arenei Naţionale sau extinderea, cu întârziere de doi ani faţă de promisiunea publică iniţială, a Sistemului de Management al Traficului, prin încredinţare directă, fără licitaţie, de lucrări ample, unei companii municipale într-un domeniu în care există în piaţă un mediu concurenţial dezvoltat, companii cu referinţe şi cu experienţă. (...) În ambele cazuri, atât cel al Arenei Naţionale, cât şi cel al sistemului de management al traficului se vehiculează cifre fără termeni de referinţă şi fără explicaţiile minime necesare prin care opinia publică să înţeleagă dacă se compară 'mere cu mere'", preciza UTI.

Comentarii

loading...