De aproape trei săptămâni, de când nu se mai lucrează în Camera Deputaţilor, proiecte importante precum Legea pensiilor, a gazelor sau mica reformă a justiţiei, zac prin sertare, cu termene depăşite.
Peste o sută de proiecte de lege nu pot fi repartizate la comisii din cauza blocajului de la Camera Deputaţilor. Numărul lor nu este cunoscut cu exactitate deşi, potrivit vicepreşedintelui Ioan Oltean, ele „zac în sertarele Secretariatului General al Camerei”. Secretariat condus, de altfel, de un democrat-liberal, de ex-ministrul Gheorghe Barbu. Afectate de blocajul existent de aproape trei săptămâni sunt şi priorităţile legislative ale Guvernului, inclusiv cele ce decurg din angajamentele europene.
Legea pensiilor – cauză şi „victimă”
Dezbaterile asupra Legii pensiilor, retrimisă de preşedinte spre reexaminare, au toate şansele să treneze. Legea, a cărei primă adoptare a provocat de altfel blocajul din Camera Deputaţilor, se află acum la Senat, dar Camera decizională este Camera condusă de Roberta Anastase. Prin urmare, chiar dacă senatorii puterii şi ai opoziţiei reuşesc să convină asupra procedurii de reexaminare (dacă să fie discutat doar articolul indicat de preşedintele Traian Băsescu sau şi alte articole), Legea pensiilor s-ar împotmoli când ar ajunge pe masa liderilor Camerei. Rezultă că sunt şanse minime de adoptare rapidă a actului normativ, chiar dacă acest lucru constituie o precondiţie în acordul cu Fondul Monetar Internaţional, a cărui delegaţie se întoarce în România pe 20 octombrie. Legea pensiilor a fost retrimisă în Parlament, pentru reducerea vârstei de pensionare la femei (de la 65 de ani la 63 de ani), dar opoziţia ar dori să fie rediscutate şi alte prevederi, inclusiv cele prin care punctul de pensie rămâne 732,8 lei şi va fi indexat cu inflaţia şi, doar parţial, cu creşterea salariului mediu brut pe economie.
Legea micii reforme, urgenţă doar în preajma Raportului CE
Printre priorităţile legislative ale Guvernului Boc aflate la Camera Deputaţilor şi, deja în întârziere, se numără aşa-numita Lege a micii reforme, gândită pentru accelerarea soluţionării proceselor. Proiectul de lege a trecut de Senat şi, după Raportul Comisiei Europene pe justiţie, din vară, preşedintele Traian Băsescu a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea rapidă. Tot prin sertarele deputaţilor zace de ceva vreme proiectul Guvernului de modificare a Legii gazelor, în sensul alinierii acesteia la normele comunitare. Proiectul a fost adoptat de Senat şi, teoretic, se află încă în Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. În aceeaşi categorie, a proiectelor concepute pentru a alinia legislaţia românească la directivele europene, se află şi proiectul de modificare a Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară. Pentru amândouă actele normative, Executivul avea stabilit ca termen pentru finalizarea procedurii legislative luna septembrie.
Soluţia PDL – schimbarea regulamentului
Cum situaţia de la Camera Deputaţilor pare momentan fără ieşire, democrat-liberalii se gândesc la o soluţie de avarie. „Dacă nu se poate şi nu se poate, schimbăm regulamentul de funcţionare astfel ca plenul să preia toate prerogativele Biroului Permanent. Şi atunci n-au decât (PSD şi PNL – n.r.) să stea în grevă cât or vrea”, a declarat, pentru România Liberă, vicepreşedintele PDL Ioan Oltean. Până atunci însă, liderul de grup Mircea Toader încearcă să negocieze cu membrii opoziţiei pentru a încerca să-i convingă să participe la lucrări. Potrivit unor surse din conducerea PDL, loc de întors ar fi, întrucât în interiorul PSD şi PNL ar fi apărut deja fisuri. „Mişu Voicu (Mihai Voicu – n.r.) şi mai mulţi liberali sunt nemulţumiţi de starea asta şi dezaprobă ideea părăsirii plenului”, au exemplificat sursele citate. Ieri, deputaţii PNL au rămas în sala de şedinţă fără să participe la dezbateri, în timp ce PSD a preferat holul Parlamentului. Cu o zi înainte, primii au plecat din plen, iar ceilalţi au asistat din balcoane la şedinţa prezidată de Anastase.
Anastase – boicotată şi de adversari, şi de coaliţie
Deşi şi-au reafirmat sprijinul pentru preşedinta Camerei Deputaţilor, atât prin vocea ministrului Dezvoltării, Elena Udrea, cât şi prin cea a premierului Emil Boc, pedeliştii contribuie şi ei la menţinerea blocajului prin absenţe repetate la şedinţele de plen. Teoretic, acestea puteau să se desfăşoare fără probleme, întrucât coaliţia de guvernare are majoritate. Practic însă, Roberta Anastase şi şeful deputaţilor PDL, Mircea Toader, au fost nevoiţi să-şi implore colegii să participe la lucrări, susţin surse parlamentare. Indisciplina aleşilor portocalii ar putea fi explicată de faptul că şi în propriul grup Roberta Anastase are probleme de încredere, mai mulţi deputaţi dorind schimbarea acesteia din funcţia de preşedinte. „Dacă am înlocui-o acum pe Roberta ar da foarte prost la imagine. Ar fi un meci câştigat pentru opoziţie”, recunosc unii pedelişti. În contrapondere, Ioan Oltean consideră exagerate pretenţiile PSD şi PNL de înlăturare a Robertei Anastase: „ Asta este strict o problemă internă a PDL. Nu înţeleg de ce se amestecă ei în treburile noastre”. În altă ordine de idei, indiferent că participă sau nu la lucrări, deputaţii îşi primesc indemnizaţia pentru că semnează lista de prezenţă.
Regulamentul încurcă puterea
Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, plenul poate decide asupra programului şi a ordinii de zi. Cum coaliţia la putere deţine majoritatea, rezultă că, sub condiţia unei mobilizări exemplare, arcul guvernamental poate impune adoptarea proiectelor de lege în absenţa opoziţiei. Problema o reprezintă însă înregistrarea şi repartizarea proiectelor către comisii, fapt ce ţine exclusiv de Biroul Permanent, unde majoritatea aparţine PSD-PC-PNL. Prin urmare, în cazul în care puterea şi opoziţia nu ajung la o înţelegere, doar o modificare a Regulamentului ar putea reprezenta o soluţie.
