Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Reuters confirmă analiza „României libere“: Partidele naţionaliste cresc în sondaje

„România liberă“ a prezis acum câteva zile, prin editorialul lui Marius Ghilezan „O premoniţie: Partidele naţionaliste vor arbitra peisajul politic european“, că la alegerile europarlamentare de anul viitor acestea vor obţine în jur de 20%.

Florin Moise 0 comentarii

Actualizat: 14.09.2018 - 09:59

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF) – din care face parte formaţiunea condusă de Marine Le Pen, Adunarea Naţională din Franţa (fostul Front Naţional) – şi Partidul Libertăţii din Olanda, condus de Geert Wilders, şi-ar putea spori mandatele de la 35 la 62, datorită, în parte, creşterii popularităţii Ligii din Italia, relevă o analiză realizată de Reuters.

Astfel, cele două grupuri de dreapta ar obţine împreună 119 locuri, faţă de 78 în prezent, iar procentul lor ar creşte de la 10,4% la 16,9%, deoarece numărul de locuri deţinute de PE va scădea de la 751 la 705 după retragerea Marii Britanii din UE.

Analiza Reuters se bazează pe ultimele sondaje de opinie disponibile, realizate de către prestigioasa agenţie de presă în cele 27 de state care rămân în UE după retragerea Marii Britanii, și pe rezultatele actuale ale alegerilor naţionale din acele ţări unde au avut loc alegeri mai recent decât ultimul sondaj.

Cele mai recente date arată o consolidare a mişcărilor dincolo de curentul dominant, într-o perioadă în care Steve Bannon, un arhitect al victoriei electorale a preşedintelui Donald Trump în SUA, a lansat un proiect de impulsionare a votului anti-UE pe cuprinsul Uniunii Europene.

Popularitatea din prezent a partidelor anti-establishment ce formează noua coaliţie din Italia – Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi Liga – sporește posibilitatea ca actualele lor blocuri de la Bruxelles să se întărească. Cotele lor, precum şi ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD) acoperă mai mult decât pierderea taberei anti-UE a Partidului Independenţei Regatului Unit (UKIP), ai cărui 19 membri vor pleca din UE, împreună cu Marea Britanie, lăsând un Legislativ european mai mic.

 

Sondajele arată ascensiunea UKIP

Sondajele sugerează că grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), dominat în prezent de UKIP şi M5S, ar putea ajunge de la 45 de mandate la 58, dacă aliniamentele nu se schimbă.

Această analiză presupune că cele opt grupuri transnaţionale din actualul for legislativ european vor rămâne aceleaşi. În realitate, noile aliniamente din viitoarea legislatură a UE vor depinde puternic de tratative şi manevre. M5S a sondat anterior posibilitatea de a adera la centriştii pro-UE de la Bruxelles.

Alte partide s-ar putea orienta către poziţii eurosceptice mult mai deschise. Aceasta ar putea include membri ai Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), înfiinţat de către conservatorii britanici aflaţi la putere, ca o alternativă eurosceptică la principalul grup european, Partidul Popular European (PPE), şi care va pierde acum mandatele britanice.

Partidul Lege şi Justiţie din Polonia, aflat la guvernare, ar putea căuta o nouă „casă“ în afara ECR. Dar, asemenea premierului ungar Viktor Orbán, al cărui partid, Fidesz, este un membru controversat al PPE, ei nu împărtăşesc obiectivul unora dintre adepţii liniei dure de spargere a UE împreună – cel puţin pentru fondurile europene.

În altă parte a spectrului politic, prăbuşirea la alegerile de anul trecut a stângii şi a dreptei tradiţionale în Franţa sugerează un potenţial impuls pentru blocul centrist ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) din PE – la acesta ar trebui să se alinieze noua mişcare a preşedintelui Emmanuel Macron – şi pentru alianţa de extremă stânga cunoscută la Bruxelles drept Stânga Unită Europeană (GUE).

Analiştii din domeniul sondajelor sugerează că PPE, din care fac parte creştin-democraţii germani ai cancelarului Angela Merkel, va rămâne cel mai mare grup din PE. Acesta ar obţine 186 de mandate, faţă de 219 în prezent, în viitoarea legislatură, dar va surclasa Grupul S&D (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor).   

Comentarii

loading...