Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentul European îşi alege miercuri preşedintele

Deputaţii aleşi în Parlamentul European la sfârşitul lunii mai îşi desemnează miercuri preşedintele, la o zi după compromisul la care au ajuns liderii UE la Bruxelles privind împărţirea principalelor funcţii europene pentru următorii 5 ani, relatează AFP.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 03.07.2019 - 10:38

Noii europarlamentari, care şi-au preluat funcţiile marţi, în cursul unei scurte sesiuni inaugurale la Strasbourg, îl vor alege miercuri, prin vot secret, pe succesorul italianului Antonio Tajani (PPE, dreapta) la preşedinţia PE, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Această funcţie face parte din cele cinci pe care încearcă să şi le împartă marile familii politice europene, chiar dacă este mai puţin râvnită decât cea de preşedinte al Comisiei Europene.

Liderii UE s-au pus de acord marţi seară, la finalul unui summit maraton, asupra numelui succesorului lui Jean-Claude Juncker la şefia executivului comunitar. Alegerea lor s-a oprit în cele din urmă asupra actualului ministru al apărării german, Ursula von der Leyen, o apropiată a cancelarului Angela Merkel, o soluţie care a deschis calea pentru ca franţuzoaica Christine Lagarde să preia conducerea Băncii Centrale Europene (BCE).

Actualul premier liberal belgian, Charles Michel, va fi noul preşedinte al Consiliului European, iar socialistul spaniol Josep Borrell este propus pentru şefia diplomaţiei europene.

Jocurile nu sunt însă considerate făcute pentru Ursula von der Leyen, care va trebuie să primească undă verde din partea PE, în cadrul unui vot programat peste două săptămâni.

Înainte de aceasta, eurodeputaţii trebuie să se pronunţe miercuri asupra propriei preşedinţii, nefiind deloc sigur că vor urma sugestia Consiliului European privind împărţirea postului pentru următorii 5 ani între socialişti şi populari.

Germanul Manfred Weber, şeful grupului parlamentar al PPE (cel mai numeros) şi candidat fără succes la preşedinţia CE, s-a declarat 'pregătit să-l susţină' miercuri pe candidatul grupului socialist (al doilea ca efective), conform principiului alternanţei după preşedinţia Tajani.

Pe lista celor patru aspiranţi publicată marţi seară nu figurează niciun reprezentant al PPE.

Socialiştii îl propun pe italianul David Sassoli, eurodeputat de 10 ani, după ce în prealabil au criticat acordul 'profund dezamăgitor' convenit la Bruxelles.

Sassoli o va avea drept concurentă pe eurodeputata ecologistă germană Ska Keller. 'Avem nevoie de o dinamică pentru o schimbare politică în Europa, iar acest lucru nu este posibil cu pachetul' de numiri decis marţi la Bruxelles, a declarat ea.

Ceilalţi doi candidaţi sunt deputata spaniolă Sira Rego, din grupul de extremă stânga GUE/NGL, şi conservatorul ceh Jan Zahradil.

Pentru a fi ales miercuri, noul preşedinte al PE va trebui să obţină o majoritate absolută de voturi.

Dacă această condiţie nu va fi întrunită după primele trei tururi de scrutin, în cel de-al patrulea - la care vor participa primii doi candidaţi din turul trei - va fi suficientă o majoritate simplă.

Parlamentul European şi-a început marţi noua legislatură, printr-o sesiune inaugurală marcată de o manifestaţie a zeci de mii de catalani şi de o demonstraţie de ostilitate a eurodeputaţilor britanici în hemiciclul de la Strasbourg.

Comentarii

loading...