Nicușor Dan, propune ”un buget realist și transparent, concentrăm pe adevăratele priorități”

Primarul General, Nicuşor Dan, a dat detalii astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre dezbaterile care au avut loc zilele acestea cu directorii din instituţie şi reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale pe marginea bugetului pentru anul 2021.

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 22.01.2021 - 18:07

Primarul General a mulţumit ONG-urilor participante la discuţii şi a reliefat rolul acestora în dezvoltarea Bucureştiului.

De asemenea, Nicuşor Dan a subliniat că bugetul Primăriei Capitalei trebuie să fie real dimensionat, că trebuie să existe o coerenţă a cheltuielilor, cu venituri reale, astfel încât municipalitatea să poată recâştiga încrederea băncilor şi a pieţei.

Primarul General, Nicuşor Dan: "Bugetul Primăriei Capitalei este al nostru, al tuturor, al locuitorilor, şi de aceea suntem acum într-un proces de dezbatere pe care l-am început cu Executivul, cu consilierii generali şi cu ONG-urile şi vom continua după ce vom ajunge la o formă agreată cu cetăţenii din Bucureşti.

Doresc să mulţumesc consilierilor şi viceprimarilor care au participat la dezbatere, pentru că am avut discuţii aplicate şi am ieşit din zona de politicianism, toată lumea a vorbit aplicat, pe cifre şi pe priorităţi pentru oraş.

Vreau să mulţumesc, de asemenea, ONG-urilor care au participat la aceste întâlniri, pentru că şi ei au venit cu soluţii şi cu întrebări absolut pertinente. Şi vă dau doar două exemple: Există un ONG care a făcut un studiu despre cum pot fi folosite locurile publice pentru a eficientiza locurile de parcare din zone centrale din Bucureşti, iar un alt ONG a cartat mai bine de jumătate din clădirile de patrimoniu din Bucureşti, din zonele construite protejate. Este o sarcină pe care ar fi trebuit să o îndeplinească autorităţile publice, însă a făcut-o un ONG".

"Doresc să ieşim din politica de tip 'Moş Crăciun"

Primarul General a mai declarat că doreşte ca bugetul să aibă o direcţie clară de dezvoltare, să fie realist şi bazat pe venituri reale: "Doresc să ieşim din politica de tip 'Moş Crăciun', în care, din păcate, s-a desfăşurat până acum discuţia pe buget. Directorii propuneau mult, se tăia din pix şi nu exista nicio coerenţă între lucrurile care se plăteau de la bugetul local. Este fundamental ca bugetul să reflecte o direcţie de dezvoltare. Vom continua discuţiile şi repet, urgenţa este să ieşim cu un buget realist imediat după aprobarea bugetului naţional. Buget realist înseamnă cu venituri reale şi nu 7,5 miliarde venituri imaginare. Doresc să recâştigăm încrederea atât a băncilor, către care ne vom duce ca să ne împrumutăm, cât şi a pieţei, a furnizorilor de servicii, de lucrări, cu care vrem să lucrăm în continuare, în special a constructorilor. Avem foarte multe lucrări de făcut şi vrem să le dăm garanţia că noi ne ţinem de cuvânt, că plătim în termenele în care ne-am asumat să plătim şi că le cerem, de asemenea, lor să se ţină de obligaţiile contractuale".

Încheierea investiţiilor restante

Primarul Capitalei a mai explicat că în forma finală a bugetului pentru anul 2021 se vor regăsi toate proiectele din campania electorală însă, în bugetul din luna februarie vor fi cuprinse, iniţial, doar investiţiile restante:

"Pentru că este foarte important să avem un buget imediat după bugetul naţional, nu veţi găsi în lista de investiţii multe din cele menţionate în campania electorală, însă de-a lungul anului vor mai fi multe rectificări pozitive ale bugetului, în care vom adăuga, pe măsură ce vom identifica surse de finanţare, mari lucrări de investiţii, cum ar fi de exemplu Parcul Natural Văcăreşti. Fără îndoială că la una dintre rectificările acestea, probabil că în jurul lunilor aprilie-mai, o să vedeţi acest obiectiv de investiţii început. Cel târziu în luna mai se vor regăsi în buget şi marile proiecte din campanie".

Investiţii importante în bugetul 2021

Primarul General a detaliat câteva exemple semnificative din bugetul existent al Primăriei Capitalei:

"Subvenţia pentru transportul public facturată efectiv în 2020 este de 1,3 miliarde de lei, în condiţiile în care, în anul 2016 era de 600 de milioane de lei; subvenţia pentru termie facturată în 2020 - un miliard de lei. În concluzie, mai mult de jumătate din bugetul real pe anul 2020 a fost cheltuit pentru aceste două subvenţii. Arena Naţională ne costă 20 de milioane de lei pe an şi produce două milioane de lei pe an, Administraţia de Consolidări a Clădirilor cu Risc seismic a plătit în 2020 cinci milioane de lei pentru a face o campanie publicitară, '˜Bucureştiul trainic', dar în anul 2020 nu a semnat decât o convenţie pentru reabilitarea unui imobil. Am avut o propunere de 25 de milioane de lei pentru statui noi în Bucureşti; avem administraţii care plătesc zeci de mii de euro pe chirii deşi AFI are spaţii disponibile iar altele le-a închiriat pe nimica toată.

Avem de asemenea restanţe istorice: PMB a încheiat cu BEI un contract pentru reabilitarea a 103 şcoli, contract care trebuia încheiat în 2008 însă mai sunt 5 sau 6 şcoli care trebuie finalizate. Există de asemenea convenţii pentru consolidarea clădirilor semnate din 2005, 2006, 2007, iar oamenii din acele clădiri stau de 9 ani în locuinţe de necesitate. În ceea ce priveşte cartierul Henri Coandă, în 2007 PMB s-a angajat să execute şi lucrările care aparţineau oraşului Voluntari, iar în anul 2012 o hotărâre a instanţei ne obligă să realizăm aceste lucrări. Trebuie să încheiem aceste restanţe, vechi de 10 ani, ca să demonstrăm mediului de afaceri că suntem serioşi şi ne onorăm obligaţiile!

În bugetul anului 2021 se vor regăsi lucrări precum Prelungirea Ghencea, Pasajul de la Doamna Ghica, foarte multe consolidări, în special cele foarte vechi, patinoarul Mihai Flamaropol şi cartierul Henri Coandă. Subliniez faptul că, deşi în această primă formă a bugetului nu se regăsesc proiecte noi, acestea vor fi cuprinse în buget la viitoarele rectificări".

Întâlniri cu primarii de sector pentru clarificarea obligaţiilor administrative

Primarul Capitalei a mai vorbit de asemenea, despre relaţia administrativă haotică între PMB şi primăriile de sector, exemplificând cu suprapuneri de obligaţii sau lacune normative:

"PMB s-a angajat să asfalteze străzi periferice şi să anvelopeze blocuri, deşi acestea sunt în sarcina primăriilor de sector. Sunt sectoare care au centre pentru persoanele fără adăpost, sunt sectoare care nu au. Sunt sectoare care fac marcaje, altele care nu fac marcaje rutiere. Multe străzile mici din centrul oraşului nu pot fi organizate ca parcări publice pentru că aparţin de sectoare şi nu există acord între PMB şi primăriile de sector. Şi exemplele pot continua. Pentru fiecare din aceste situaţii voi intensifica ritmul de întâlniri cu primarii de sector cu care voi discuta şi alte probleme administrative".

Comentarii