Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Termenul-limită s-a schimbat

Montarea contoarelor inteligente se amână până în 2028

Nu că până acum ar fi fost o frenezie a montării de contoare noi la curent, denumite „inteligente“, dar de acum chiar s-a terminat. Parlamentarii au modificat legea energiei din 2012, introducând noi termene până la care contorizarea inteligentă trebuie realizată.

Sorin Bolojanu 0 comentarii

Actualizat: 19.07.2018 - 17:17

Faptul că România ar trebui „să o ia mai ușor“ cu noile contoare a apărut ca o preocupare a instituțiilor statului încă de anul trecut. ANRE, arbitrul pieței de energie, a emis un ordin, în decembrie 2017, prin care arăta că „implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice în termenul 2020 este nesustenabilă financiar și logistic, respectiv imposibil de realizat de către operatorii de distribuție. În aceste condiții, procesul de aprobare a proiectului de ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare a fost oprit“.

În 2020, potrivit planului de acțiune aprobat de ANRE, cerut și de UE (sub o altă conducere) în 2016, 80% din populația României trebuia să fie contorizată inteligent. Procentul trebuia să urce la 100% în 2023. Acum însă, potrivit noii legi a energiei, termenul va fi decalat pentru 2028. Până atunci, montarea noilor contoare se va face doar sporadic, procesul va fi de mică amploare, pentru că ANRE nu va recunoaște costurile distribuitorilor decât în proporție redusă. O sursă din ANRE spune acum că încetinirea, prin dorința statului, a programului de contorizare inteligentă este ca urmare că rețeaua nu poate ține pasul cu modernul. „Degeaba pui cel mai modern dispozitiv, dacă rețeaua e cum e. Să facă bine să modernizeze rețeaua“.

În decembrie, anul trecut, ANRE dădea măsura investiţiilor în contoare inteligente pe care le va recunoaşte în tarife, pentru acest an: nu mai mult de 280 lei/client, preț la limită în ceea ce privește costul de achiziție a dispozitivului fără a mai lua în calcul costul montării lui. Bineînţeles, aceste costuri sunt transferate de distribuitori în factura clientului, pentru că firmele trebuie să-şi recupereze sumele investite. Procedura este aceasta: distribuitorul face investiţiile pe banii lui, pe baza unui program anual aprobat de ANRE. Apoi, se duce cu documentele care certifică investiţia realizată la Autoritate, care aprobă sau nu transferul în factura clienţilor a costurilor cu investiţiile. Aceasta, pentru că preţul final al curentului pentru consumatorii casnici va fi pentru încă patru ani reglementat, deşi preţul de achiziţie s-a liberalizat, la 1 ianuarie.

Până în prezent, la doar 10% din populație au fost montate noile dispozitive, adică avem circa 800.000 de gospodării contorizate inteligent.

 

Nu mai ies banii scontați

La începutul lui 2017, firmele (cei patru concesionari ai rețelelor de distribuție: Enel, E.ON, CEZ și Electrica) erau foarte optimiste în ceea ce priveşte programul de montare a contoarelor inteligente. Aveau şi de ce: noul contor poate citi în timp real consumurile, conectarea şi deconectarea consumatorului se poate face tot din centrală – economii logistice – şi, cel mai important, toate costurile cu schimbarea vechiului contor cu cel nou, inclusiv costul de achiziţie al acestuia, sunt transferate în factura clientului. Ast-fel, Enel, compania care distribuie energie în sudul Munteniei, Dobrogea şi Banat, promitea să monteze 150.000 dintre noile dispozitive.

„O parte semnificativă a strategiei noastre o reprezintă instalarea de contoare inteligente. Există o țintă de 80% impusă de Uniunea Europeană pentru anul 2020 și vom investi în continuare în această zonă pentru ca acest obiectiv să fie atins. Ținta de 80% poate fi atinsă în România“, declara Georgios Stassis, country manager al Enel. „De asemenea, dacă poate fi atinsă ținta de 80% până în 2020, noi putem atinge 100% până în 2023. România este una dintre țările care au capacitatea să atingă această țintă“, adăuga acesta.

Totul s-a schimbat însă la sfârșitul anului, odată cu ordinul ANRE, care a „pus frână“ campaniei de contorizare prin faptul că prețul recunoscut pentru fiecare client este prea mic ca să mai stârnească interesul companiilor. Iar acum, a apărut și amendamentul la legea energiei care prevede că aducerea tuturor românilor la standarde înalte privind contorizarea poate să mai aștepte un deceniu.În România există circa 9 milioane de consumatori de energie electrică, din care 8,3 milioane sunt casnici. Cei patru distribuitori pentru segmentul casnic sunt Electrica, Enel, E.ON şi CEZ. Preţul final al curentului are mai multe componente, printre care preţ de achiziţie, distribuţie, accize şi taxe, bonus cogenerare, certificate verzi şi marja furnizorului. 

Comentarii

loading...