“Dacă un jandarm îmi spune “Mişcă-te mai încolo, moşule!”, nu mă supăr: pot înţelege că Jandarmeria română vrea să “elibereze” cutare metru pătrat din Piaţa Victoriei; nu e cea mai fericită formulă de adresare, dar treacă! (am auzit atâtea, într-o viaţă de om). Însă când 10-15 băieţi (musculoşi, bine hrăniţi şi echipaţi) mă turtesc în pătrăţelul meu, ceva îmi spune că Jandarmeria română este, în clipa de faţă, altceva decât ar trebui să fie”, mărturiseşte scriitorul.
Mihai Şora avertizează: “Ne aşteaptă zile grele, dragi prieteni. Un lucru am înţeles aseară (miercuri, n.r): cu cât suntem mai mulţi, cu atât devin mai agresivi. Le este frică de noi”.
Mihai Şora este un obişnuit manifestant la proteste antiguvernamentale.
Mihai Şora s-a născut la 7 noiembrie 1916, la Timişoara. A urmat studii de filosofie la Universitatea din Bucureşti (1934-1938), unde i-a avut profesori, printre alţii, pe Nae Ionescu şi Mircea Vulcănescu, iar ca asistent pe Mircea Eliade. Ca bursier al guvernului Franţei ajunge în 1939 la Paris, unde obţine titlul de doctor în filosofie, devenind pentru o vreme cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique.
A revenit în ţară în 1948 şi s-a dedicat unei vaste activităţi editoriale, regândind din temelii colecţia „Biblioteca pentru toţi”, în care vor apărea în deceniile şapte, opt şi nouă cele mai importante cărţi ale culturii universale.
Din anii ’70 a început să publice dialoguri filosofice în revistele literare, care mai târziu vor alcătui cărţi de referinţă în filosofia românească.
După 1990 a fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi a ocupat fotoliul de ministru al Învăţământului în primul guvern de după Revoluţie. Din 2012 este membru de onoare al Academiei Române.
