Această axare pe conectivitate, alături de “evoluţiile impresionante în întreaga regiune în domeniul conectivităţii transportului de mărfuri şi modernizării facilităţilor portuare”, constituie contextul în care a fost luată iniţiativa prezentată luni, a afirmat Meleşcanu.
El a punctat că declaraţia semnată exprimă şi angajamentul comun privind “operaţionalizarea în cel mai scurt termen a acestui proiect”.
“Acest coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică este un proiect lansat de Turkmenistan şi România care vizează crearea unei rute de transport intermodal maritim fluvial, feroviar şi rutier între Europa Centrală şi de Nord, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, cu perspectiva conectării la regiunea Asia-Pacific”, a afirmat Meleşcanu.
El a detaliat că ruta se bazează “pe continuitatea geografică a României, Georgiei, Republicii Azerbaidjan şi a Turkmenistanului, a facilităţilor oferite de Portul Constanţa din România, Portul Poti din Georgia, portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Turkmenbaşi din Turkmenistan şi a conexiunii directe între Portul Constanţa şi Dunărea şi ulterior a cursurilor de apă şi a canalelor interne de pe continentul european, oferind posibilitatea accesării de mărfuri la nivelul Europei Centrale şi de Nord”.
El a vorbit despre sprijinul României pentru strategia UE privind Asia Centrală, care urmează să fie adoptată în luna iunie în acest an, pe durata preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.
La rândul său, viceprim-ministrul Rashid Meredov, ministrul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, a apreciat că “noul format de interacţiuni are perspective bune”.
“Turkmenistanul îşi dezvoltă interacţiunea cu UE pe segmentul de transport. (…) Scopul strategic al ţării noastre este să creăm un sistem multimodal de coridoare de transport euroasiatic. Considerăm ruta Marea Caspică – Marea Neagră ca fiind un segment important al acestui segment”, a afirmat oficialul turkmen.
Totodată, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan, Elmar Mammadyarov, a vorbit despre rolul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în promovarea acestui proiect. “Cred că raportarea la preşedinţia Consiliului UE şi la apartenenţa României la UE va face ca acest proiect să fie atrăgător pentru alte state membre din Uniunea Europeană să folosească acest coridor pentru transportul bunurilor”, a punctat el.
Ministrul de Externe al Georgiei, David Zalkaliani, a vorbit, în context, despre poziţionarea geostrategică a ţării sale.
“Georgia deja a demonstrat că este un partener de încredere şi un participant activ în proiecte regionale ce au ca scop transportul între Est şi Vest. Vrem să consolidăm rolul Georgiei ca hub de transport şi logistic, să folosim eficient poziţia geostrategică Georgiei”, a evidenţiat David Zalkaliani.
Pornind de la sprijinul politic exprimat prin Declaraţia comună, ministerele de resort şi agenţiile naţionale din cele patru state vor înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi pentru identificarea şi soluţionarea tuturor aspectelor tehnice.
În marja reuniunii cvadrilaterale, ministrul român de Externe a avut întrevederi bilaterale cu cei trei omologi, fiind trecut în revistă stadiul relaţiilor, inclusiv din perspectiva exercitării de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene.
