Afacerea Snowden a căpătat noi dimensiuni diplomatice după ce avionul preşedintelui Boliviei a fost silit să aterizeze marţi seară. Paşapoartele au fost controlate şi s-a constatat că Edward Snowden nu era la bord. Miercuri dimineaţă, a fost autorizată continuarea zborului spre casă, capitala boliviană La Paz, dar deja relaţiile dintre Bolivia şi Franţa, Portugalia şi Spania, ţările care au interzis survolarea spaţiului lor aerian de către avionul prezidenţial, au fost afectate. Mai mult, toate statele latino-americane şi-au exprimat revolta faţă de acest act inamical.
Şanse din ce în ce mai slabe pentru ex-colaboratorul NSA Edward Snowden de a găsi uşor un cămin. Aflat în continuare pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, el este cerut de SUA, care l-a inculpat pentru spionaj şi riscă o pedeapsă de 30 de ani de închisoare pentru divulgarea programului american de supraveghere, Prism. El nu a primit încă vreun răspuns pozitiv la cererile de azil pe care le-a prezentat în 20 de ţări. Marţi dimineaţă, media internaţională releva că Snowden a cerut azil politic şi în Rusia, dar pe parcursul zilei s-a aflat că el şi-a retras acea cerere după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că Snowden ar putea rămâne în Rusia cu condiţia să renunţe la activismul contra SUA. Putin, fost ofiţer KGB, a precizat că Rusia nu va extrăda niciodată o persoană şi nu are intenţia să o facă nici în acest caz, dar a sugerat că Snowden nu ar trebui să rămână în ţară: „Nu este agentul nostru, nu lucrează cu noi. Cum se consideră un apărător al drepturilor omului, este cert că nu are intenţia să înceteze această activitate şi va trebui să aleagă o ţară unde să plece şi să se predea”. Un expert rus, Alexandre Goltz, preciza că Snowden este „o valiză fără mâner. Dacă îl predai, îţi pierzi blazonul. Dacă nu îl predai, deteriorezi serios relaţiile cu SUA”.
„Monedă” de schimb
Preşedinţii american, Barack Obama, şi rus, Vladimir Putin, şi-au însărcinat şefii FBI şi, respectiv, FSB să reglementeze cazul Snowden, şeful Consiliului de securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, declarând la TV că „astăzi, nu se poate vorbi că există o soluţie”, dar a recunoscut oficial existenţa de negocieri între Washington şi Moscova privind soarta informaticianului american căutat de SUA şi blocat în zona de tranzit a aeroportului moscovit Şeremetievoa, fără acte. Expertul Dmitri Trenin, şeful Centre Carnegie din Moscova, estima că ar fi posibilă o negociere privind o predare a lui Snowden în schimbul pilotului Konstantin Iaroşenko şi a ex-militarului Viktor Bout, închişi în SUA pentru trafic de droguri şi, respectiv, de arme.
Furia latino-americanilor
Miercuri dimineaţă, furia bolivienilor era în creştere. Viaţa preşedintelui a fost pusă în pericol, legile traficului aerian au fost violate, s-a precizat în La Paz. Marţi seară, liderul bolivian revenea de la Moscova, unde participase la o reuniune a ţărilor producătoare de gaz natural. Un zvon a apărut că Snowden, ex-consultant la National Security Agency (NSA), la originea dezvăluirilor privind practicile de supraveghere şi ascultare ale serviciilor secrete americane şi căutat de SUA, se află la bordul avionului. Franţa, Portugalia şi Italia au închis spaţiul lor aerian de teamă că avionul îl transporta pe analistul american şi s-a forţat aterizarea la Viena. Bolivia a cerut o nouă autorizare de zbor şi o escală tehnică în Spania şi miercuri zborul a fost reluat. Ambasadorul Boliviei la ONU a declarat că blocarea avionului prezidenţial este „interpretată ca un act de agresiune” şi o „violare a regulilor dreptului internaţional”. Oficialul a precizat că s-a demarat „o procedură pentru denunţarea acestor fapte în faţa secretarului general al ONU”.
Răul a fost făcut şi indignarea se accentuează în America Latină, unde oficiali din diverse state declarau că „au fost violate toate imunităţile internaţionale care protejează un şef de stat, totul pentru o obsesie imperială”. Ministrul venezuelan de Externe acuza, la rândul său, „o agresiune brutală, improprie şi necivilizată” din partea „guvernelor Europei şi SUA” care a pus în pericol viaţa unui preşedinte.
