12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăȘtirile zileiMajorarea pensiilor. De unde va scoate statul 170 de miliarde de lei?

Majorarea pensiilor. De unde va scoate statul 170 de miliarde de lei?

Legea pensiilor a fost adoptată luni de Senat cu 77 voturi ”pentru” – PSD, ALDE, UDMR și un senator PNL, 12 ”contra” – PNL și opt abțineri – USR. Proiectul va fi trimis la Camera Deputaților, care este for decizional.

Proiectul de lege a fost realizat de Guvernul României iar potrivit expunerii de motive,  impactul financiar al acestei legi va fi de 8,4 miliarde de lei în anul 2019, de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei în anul 2022. În total, peste 172 de miliarde de lei între 2019 și 2022. Dar, atenție, grosul majorărilor, ar urma să se producă după alegerile parlamentare din 2020. Alegătorii sunt, practic, invitați să aleagă, din nou PSD. Senatorul PNL Florin Cîțu a declarat că Legea pensiilor este un șantaj „infect” al coaliției PSD-ALDE împotriva românilor, pentru a obține din nou votul. Dacă Guvernul era cu adevărat interesat de pensionari, creșteau punctul de pensie din luna ianuarie a acestui an, așa cum era prevăzut în programul de guvernare, a susținut Cîțu.

Guvernanții s-au arătat zgârciți cu informațiile despre finanțarea proiectului, precizând că sumele se adaugă cheltuielii anuale de 61,5 miliarde de lei. ”Impactul s-a determinat prin diferență față de cheltuielile cu pensiile aprobate pentru anul 2018, în sumă de 61,5 miliarde de lei. La venituri s-a avut în vedere creșterea încasărilor cu impozitul pe venit datorat majorării pensiilor în actualul regim de impozitare”, se afirmă în document. ”Sumele necesare se asigură, începând cu anul 2020, prin transfer de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se menționează în documentul trimis de Guvern Parlamentului. De altfel, încă de la inițierea proiectului de lege, mai mulți analiști economici și-au exprimat scepticismul în legătură cu finanțarea proiectului. “Noua lege a pensiilor este atât de bună, încât nu este finanţabilă. Nu este finanţabilă pentru că sumele necesare pentru majorarea pensiilor, aşa cum prevede proiectul, ar trebui să crească de două ori în următorii ani. Nu sunt bani”, a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu.

 

Graficul creșterii pensiilor

Guvernanții sunt, însă, optimiști. ”Ne dorim pensii dublate față de 2016 și, prin această lege, asta se întâmplă”,  a afirmat Lia Olguța Vasilescu, inițiatoarea proiectului pe vremea când era ministrul al Muncii,  la finalizarea dezbaterilor. ”Nu se taie de undeva și nu trebuie să introducem noi taxe pentru aceasta lege, PIB-ul crește în fiecare an, noi am lucrat pe datele Comisiei Naționale de Prognoză care se referă la următorii patru ani”, susține Vasilescu.

Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie. Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR). Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. VPR va fi de 75 de lei în anul 2021. În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

 

Reguli noi

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

 

Categorii de pensii

Proiectul prevede tot patru categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare. Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

 

Cum se calculează pensia minimă

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...
Ultima oră
Pe aceeași temă