Prahovenii iubesc Basarabia, spune Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova și președinte al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Dovada? Peste 80% din localitățile prahovene au înfrățiri peste Prut.
R.L.: De ce credeți că nu s-a făcut încă Unirea României cu Basarabia? Când credeți că va fi posibil acest act istoric? Sau mai bine spus… va redeveni România din nou Mare?
Ludmila Sfârloagă: În primul rând vorbim de redeșteptarea conștiinței naționale în foarte mulți dintre locuitorii dintre Prut și Nistru. Din 1812 până în prezent, foarte puțini ani (între 1918 și momentul pactului Ribentropp – Molotov), Basarabia a fost în componența României. Cine a participat la Cursurile Universității de Vară Nicolae Iorga din anul acesta, a aflat că partea de Moldova cedată de Imperiul Otoman Imperiului Țarist a fost cedată fără a avea acest drept, deoarece Imperiul Otoman nu anexase Moldova lui Ștefan cel Mare iar această cedare este “de jure” nulă din punct de vedere juridic. În Basarabia a mai avut loc un fenomen. Deportările masive făcute de Uniunea Sovietică, acel “etnocid” al basarabenilor care au fost încărcați ca vitele în vagoane și duși în Siberia. Aproape toate floarea societății moldave a fost dusă în surghiun. Puțini, foarte puțini, au reușit să mai revină. Pe locul acestora, au fost aduși zeci de mii de ruși și ucrainieni sub pretextul “specialiștilor” de care avea nevoie societatea în procesul de industrializare. Când cred că va fi posibilă Reunirea? Cât de curând sau deloc. Iar eu sper și cred că va fi cât de curând. Văd în fiecare zi cum crește procentul celor care vor Unirea. Este și rodul muncii fiecăruia dintre noi.
Sunteți prezentă în Basarabia foarte des. De unde această pasiune?
Din nostalgia după bunici și copilărie. Din dorul după gustul bucatelor făcute de bunica. Din dorul după poveștile bunicului care aveau un farmec aparte și o autenticitate reală, așa încât eu ani de zile am crezut că bunicul meu a fost prieten cu Ștefan cel Mare, (bunicul ne lua seara, pe mine și pe sora mea, în spatele casei, pe o bancă și ne povestea despre Ștefan ). Din dragoste pentru viața de la țară și pentru bunul simț al țăranului moldovean. Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume le-am spus “Drag de Basarabia” .
Prahova este unul dintre județele cu cele mai multe acțiuni culturale și administrative dedicate Centenarului. Se simte altfel aici ideea de Unire?
Eu sper că ideea de Reunire se simte la fel în tot spațiul românesc. Da, este adevărat că avem foarte multe acțiui dedicate Centenarului Marii Uniri, atât autoritățile județene, cât și cele locale, precum și toate instituțiile subordate Consiliului Județean. Prahova este un județ profund implicat în Basarabia. Avem șapte înfrățiri cu raioane de peste Prut (Cimișlia, Leova, Hîncești, Basarabeasca, Călărași, Glodeni și Strășeni) iar localitățile din județ în proporție de peste 80% au înfrățiri cu localități din stânga Prutului. Am devenit mai mult decât simpli semnatari ai unor protocoale, suntem frați și asta se vede. Avem nevoie unii de alții și facem multe lucruri frumoase împreună .
Sunteți vicepreședinte al EuroRegiunii Siret Prut Nistru. Ajută acest organism reunirea? Ce câștigă Basarabia din aceste asociații?
De joi seara, 16 august, Consiliul Județean Prahova a fost ales prin vot la Președinția Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru un mandat de doi ani. Nu știu cât de mult ajută acest organism Reunirea dar știu cu siguranță că activitatea în această asociație ne-a apropiat, ne-a făcut să ne cunoaștem și să facem multe acțiuni împreună. Basarabia câștigă în primul rând prin schimbul de experiență dintre membrii euroregiunii și prin transferul de Know-how pe care îl facem noi către ei. Având experiență mai îndelungată putem să le spunem fraților noștri cum să acționeze în anumite situații și să nu repete greșelile pe care, poate, noi le-am făcut. Avem proiecte împreună iar fondurile existente pentru cooperarea transfrontalieră ajută foarte mult la realizarea de proiecte concrete.
În final vă propun să vorbim puțin despre evenimentul “Prahova Iubește Basarabia” . Cum a pornit acest proiect și cu ce veniți nou în ediția de anul acesta?
Festivalul “Prahova Iubește Basarabia” a ajuns la cea de a patra ediție. Acest proiect, după cum zice și titlul, a pornit de la dragostea prahovenilor pentru Basarabia. Să nu uităm că peste 80% din localitățile prahovene au înfrățiri peste Prut iar Consiliul Județean este “fruncea” în acțiunile din Basarabia. An de an acest proiect a crescut și a crescut frumos. Am avut și avem în fiecare an participanți din Moldova de peste Prut, din Cernăuți și de la noi, din Prahova.
Anul acesta vor participa artiști din Raioanele Leova, Hâncești, Cimișlia, Strășeni, Călărași, Glodeni, Cahul precum și grupul folcloric “Perla” de la Cernăuți. Recitalurile care vor încheia cele trei zile de spectacol sunt de foarte înalt nivel. Ne vom bucura de prezența maestrului Nicolae Botgros și a lui Ion Paladi, de a lui Florin Vasilică și a ansamblului “Teleormanul” precum si de prezența doamnei Mioara Velicu. De asemenea, fanfara Consiliului Județean Prahova va deschide festivalul și va însoți parada portului popular de sâmbătă, 25 august. Anul acesta venim și cu o noutate, în sensul în care vom amenaja o parte din parcarea aflată în fața Palatului Administrativ, într-o zonă cu gastronomie tradițională, o zonă care să facă “Unirea prin bucate”. Vă așteptăm cu toții, cu mic, cu mare, să sărbătorim împreună trei zile cu cântec, joc și voie bună, deoarece “Prahova Iubește Basarabia”!
