Legea privind protecția datelor personale, promulgată de Klaus Iohannis

Play Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, informează Administraţia Prezidenţială

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 17.07.2018 - 18:25

Senatul a adoptat, pe 27 iunie, în calitate de Cameră decizională, această propunere legislativă.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Supravegherea Datelor cu Caracter Personal, Ancuţa Geanina Opre, anunţa atunci că Guvernul este de acord cu propunerea legislativă, care stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare la nivel naţional a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2016/679.

În plenul Senatului au fost adoptate o serie de amendamente susţinute de reprezentanţi ai UDMR, respinse anterior la nivelul comisiei. Unul dintre acestea viza prelucrarea datelor cu caracter personal şi de categorii speciale de date cu caracter personal, în contextul îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public. În acest caz, protecţia datelor se efectuează cu următoarele garanţii: punerea în aplicare a măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru reducerea la minim a datelor, respectiv a principiului integrităţii şi confidenţialităţii; numirea unui responsabil pentru protecţia datelor, dacă acest lucru este necesar; stabilirea de termene de stocare în funcţie de natura datelor şi scopul prelucrării.

Anterior, comisiile juridică şi economică din Senat au aprobat, cu mici excepţii, propunerea legislativă în forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Unul dintre amendamente se referea la fixarea termenului de remediere la 90 de zile (faţă de intervalul cuprins între 60 şi 180 de zile, cum prevedea proiectul adoptat de Camera Deputaţilor) - perioadă în care se comunică procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în care autoritatea/organismul public are posibilitatea remedierii neregulilor constatate şi îndeplinirii obligaţiilor legale.

Potrivit propunerii legislative, prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea este permisă cu consimţământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în baza unor dispoziţii legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare.

În cazul prelucrării datelor cu caracter personal în contextul relaţiilor de muncă, deputaţii au stabilit anumite condiţii, arată Agerpres.

Astfel, în cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator este permisă numai dacă: interesele angajatorilor sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate; angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie completă şi în mod explicit a angajaţilor; angajatorul a consultat sindicatul înainte de introducerea sistemelor de monitorizare, precum şi dacă alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului nu şi-au dovedit eficienţa.

Durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate, au mai decis deputaţii, stabilind şi că sancţiunile contravenţionale principale sunt avertismentul scris şi amenda contravenţională.

Comentarii

loading...