„Spaţiul Schengen a fost creat printr-o înţelegere care prevede şi paşii de urmat, şi condiţiile care trebuie îndeplinite. Comisia Europeană sprijină demersul de aderare a României, cum majoritatea statelor europene sunt pentru acceptarea României şi de obicei se asociază şi cu Bulgaria. Aceste chestiuni au fost de multe ori şi pe larg dezbătute, iar evoluţia pe care o vedem în momentul de faţă în domeniul legilor justiţiei cu siguranţă ridică câteva semne de întrebare suplimentare. Eu sunt totuşi moderat-optimist că vom reuşi să avem o legislaţie în materie de justiţie care rezistă la o verificare atentă în final şi cred că uşor-uşor toată lumea a înţeles că legislaţia în domeniul justiţiei trebuie îmbunătăţită, şi nu ciopârţită. Sper că acest lucru în final să fie înţeles şi de cei care au pornit cu un elan nemotivat şi cu o totală lipsă de transparenţă acest procedeu şi cred că există suficientă înţelepciune în politica românească pentru a găsi un final potrivit pentru aceste lucruri, dar momentan, etapa în care ne aflăm ridică mai multe semne de întrebare decât aduce certitudini”, a spus Iohannis la conferinţa comună cu premierul Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, aflat într-o vizită în România.
La rândul său, premierul Olandei a reiterat că ţara sa face legătura între dorinţa României de a adera la spaţiul Schengen şi îndeplinirea condiţiilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
„Înţeleg pe deplin dorinţa României de a adera la Spaţiul Schengen. Olanda a făcut în permanenţă o legătură între această dorinţă şi îndeplinirea tuturor cerinţelor MCV. Trebuie să fim îndrumaţi de aceste criterii. Este o chestiune pe care o va evalua şi Comisia Europeană şi imediat ce o va face, vom vedea care sunt paşii următori”, a spus Rutte.
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat miercuri că semnalele venite din partea partenerilor externi privind respectarea statului de drept trebuie luate foarte în serios, punctând că evaluarea unor politicieni români conform căreia aceştia se amestecă în politica internă este fundamental greşită.
„Aceste semnale venite de la partenerii noştri trebuie să fie luate foarte, foarte în serios. Noi suntem împreună în UE şi împreună vrem să construim o Uniune mai puternică şi atunci, dacă într-o parte apar probleme care atrag atenţia, este bine ca toată lumea să reacţioneze în ideea de a îmbunătăţi întregul mers. Ştiu că în politica românească sunt voci care acuză că partenerii noştri se amestecă în treburile interne ale României. Această abordare este fundamental greşită, tocmai în virtutea faptului că suntem împreună în UE este obligatoriu ca atunci când ceva nu merge neapărat aşa cum trebuie să se atragă atenţia. Aceste semnale trebuie luate foarte, foarte în serios, cum de altfel trebuie luată foarte în serios şi opinia unor actori avizaţi externi, cum este, de exemplu, Comisia de la Veneţia, care în zilele următoare se va afla în România nu pentru a ne critica, acesta este un discurs populist greşit. Oamenii vin ca să ne ajute să construim o legislaţie mai performantă, mai modernă. Anumite abordări populiste prin care se arată că ar veni unii străini să ne înveţe cum să ne rânduim noi ţara le refuz clar şi categoric. Noi suntem într-o uniune a valorilor. Noi dorim să ne consultăm cu parteneri bine intenţionaţi care vin să ne ajute. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine înţelese şi aceste lucruri sunt importante pentru noi toţi. Nu putem să fim parte într-o comunitate de valori şi să ne izolăm faţă de această de comunitate”, a spus şeful statului la conferinţa comună cu premierul Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte.
Şeful statului a subliniat, în context, importanţa summitului de la Sibiu, arătând că se vor „desena liniile viitorului nostru” cu această ocazie.
„Acest viitor al Uniunii include România şi pentru asta avem tot interesul să arătăm că noi, românii, am înţeles că este vorba despre valori, valori pe care şi noi le respectăm”, a mai spus Iohannis.
Întrebat cu privire la acuzaţiile din partea coaliţiei de guvernare că protestul din 10 august ar fi fost finanţat extern, el a răspuns: „Nu am astfel de date”.
La rândul său, premierul Olandei a precizat că există o serie de îngrijorări cu privire la statul de drept în România în contextul evenimentelor recente.
„Este adevărat că am urmărit şi noi evenimentele recente din România. Avem şi noi o serie de îngrijorări cu privire la statul de drept. Comisia Europeană, şi ea recent şi-a manifestat îngrijorările cu privire la eforturile de reformă care par să încetinească ritmul. Din perspectiva noastră privim întâi la Comisia Europeană şi vedem ce fac ei acolo. Pentru noi toţi, pentru toată Uniunea, statul de drept este un aspect cheie, este fundamentul parteneriatului european, siguranţa juridică legală pentru firme şi persoane private este extraordinar de importantă. Să vedem cu ce va veni Comisia şi apoi vom vedea fiecare dintre noi, independent, dacă s-au făcut progrese şi în ce măsură”, a spus Rutte.
