Dupa 13 luni de “inghet”, negocierile in sase asupra programului nuclear nord-coreean se reiau la Beijing, fiind prefatate ieri de o intalnire bilaterala intre emisarii Washingtonului si cei ai Phenianului.
Discutia a durat o ora si un sfert si a reprezentat o premiera in istoria de trei ani a negocierilor. Analistii au vazut in acest dialog bilateral inca un indiciu ca americanii au adoptat o atitudine mai flexibila pentru a solutiona criza nucleara generata in 2002 de regimul de la Phenian.
Primele semne de “dezghet” au fost observate dupa ce dictatorul nord-coreean Kim Jong Il a declarat, in iunie, ca armele nucleare n-ar fi necesare tarii sale. Presedintele SUA, George W. Bush, l-a evocat recent pe liderul nord-coreean drept “domnul Kim Jong Il”, facand uitat apelativul de “tiran”. Potrivit agentiei Kyodo, SUA sunt gata sa deschida un birou de legatura la Phenian daca nord-coreenii renunta la programul nuclear. Iar Coreea de Nord s-a declarat gata sa primeasca vizita presedintelui Bush sau a secretarului de stat Condoleezza Rice.
“Nord-coreenii au nevoie de bani, dar mai important este ca vor sa devina un membru normal al comunitatii internationale si sa profite de avantajele care decurg de aici”, explica un analist chinez. Desi a reusit sa se doteze cu circa sase arme nucleare (potrivit estimarii directorului AIEA, Mohamed ElBaradei), Coreea de Nord este o tara in care peste trei milioane de oameni au murit de foame dupa 1996. Totusi, nimeni nu se asteapta la un succes imediat al negocierilor intre Coreea de Nord, SUA, Rusia, Japonia, China si Coreea de Sud. “Daca incheierea completa a programului nuclear ar fi ca o calatorie de 100 de kilometri, actuala runda de negocieri nu va permite decat cativa pasi”, comenta un diplomat occidental.
