Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Rusia anunță un nou război rece

Atmosfera s-a încins sâmbătă la Conferinţa pentru securitate de la München între liderii ruşi şi occidentali asupra Siriei, Ucrainei şi crizei imigraţiei, în cursul schimburilor privind şansele unei reuşite a acordului încheiat în ajun în vederea încetării focului în Siria.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 14.02.2016 - 21:07

Atmosfera s-a încins sâmbătă la Conferinţa pentru securitate de la München între liderii ruşi şi occidentali asupra Siriei, Ucrainei şi crizei imigraţiei, în cursul schimburilor privind şansele unei reuşite a acordului încheiat în ajun în vederea încetării focului în Siria.

Tensiunile au crescut după ce ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a anunţat că Turcia şi Arabia Saudită sunt pregătite să trimită trupe contra organizaţiei jihadiste Statul Islamic în Siria. Acesta a anunţat de asemenea că Riadul va desfășura avioane de luptă la baza turcă de la Incirlik. „Res-ponsabili saudiţi au venit şi au efectuat o recunoaştere a bazei. Pentru moment nu este clar câte avioane vor fi desfăşurate“, a precizat ministrul turc evocând „o coaliţie islamică împotriva terorii“.

În discursul pronunţat la München, premierul rus, Dmitri Medvedev, a avertizat sâmbătă contra oricărei intervenţii la sol a ţărilor membre ale coaliţiei condusă de SUA. În cuvinte dure, demnitarul a descris relaţiile tumultuoase dintre Moscova şi Occident şi a abandonat faţa amicală a conducerii ruse, cea a „reformatorului“ prudent, cu discurs ponderat. La München  a apărut un Medvedev cu retorică dură faţă de criticii „ţarului“ de la Kremlin şi a declarat că lumea a intrat într-un nou război rece.

 

Zelionîi Dol în Mediterana

 

Chiar în acea zi de sâmbătă, Rusia anunţase trimiterea în Me-diterana a unei corvete lansatoare de rachete, Zelionîi Dol, care se îndreaptă spre coastele Siriei. Plecarea navei de război rusă a intervenit în timp ce Rusia şi SUA căzuseră de acord asupra unei „încetări de ostilităţi“ în Siria în termen de o săptămână, cu excepţia ofensivei contra jihadiştilor, pentru relansarea procesului de pace şi pentru stoparea exodului civililor.

Ignorând acţiunile belicoase ale Moscovei, Medvedev a ţinut un discurs incendiar, agresiv, despre „noua eră a războiului rece“. De fapt, un mesaj că Rusia este gata să coopereze, dar nu în condiţiile Occidentului.  Medvedev a acuzat Vestul de dublu standard și a acuzat UE că  violează dreptul internaţional cu sancţiunile contra ţării sale. Cine este de vină pentru conflictele în impas din Siria şi Ucraina? Vestul, susţine premierul rus.

Surse ale delegaţiei germane la München au declarat că în discuţiile cu uşile închise, ruşii s-au atrătat mult mai concilianţi. Economia rusă continuă să se deterioreze, Putin riscă să se confrunte cu nemulţumirea populaţiei şi caută o reapropiere de Occident, „dar nu în condiţiile vestului“.

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a ţinut să sublinieze că „tabloul este şi mai sumbru decât în 2007“, anul în care preşedintele Putin a intervenit în cadrul aceleiaşi conferinţe. Înaintea sosirii la München, Medvedev a avertizat americanii şi aliaţii arabi în Siria contra unui „nou război mondial“, într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblat, unde a calificat Rusia „cea mai mare putere nucleară din lume“.

 

Despre criza din Moldova

 

Medvedev a descris un peisaj apocaliptic al crizelor actuale cu care se confruntă comunitatea internaţională atribuind responsabilitatea terorismului, a crizei migratorii, crizei ucrainene şi  a primăverii arabe „tentativelor infructuoase de a se impune o democraţie de tip occidental“. Şi a adăugat o criză care nu se află încă în vizorul occidentalilor, Republica Moldova, care a plonjat într-o gravă criză politică şi unde armata rusă deţine încă trupe. Ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, şi premierul Manuel Valls, apoi şeful diplomaţiei americane, John Kerry, au cerut Rusiei să înceteze bombardarea civililor şi a opoziţiei moderate în Siria, dar Medvedev a dezminţit ca-tegoric vizarea civililor. Dar, cel mai dur a replicat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, spulberând speranţele reuşitei acordului încheiat la 12 februarie la München. Dacă germanul Frantz-Walter Steinmeier a evaluat la 51% şansele de succes al acordului, Lavrov le-a estimat la 49% şi a acuzat că „SUA nu vor încetarea loviturilor lor  aeriene, dar Rusia să le oprească pe ale sale. Din nefericire, asta înseamnă că acest acord de la München va fi imposibil de realizat, şi va fi din vina americanilor“. Ministrul britanic de Externe, Phillippe Hammond a considerat posibilă debloca-rea ajutorului umanitar, dar s-a arătat sceptic asupra încetării ostilităţilor.

 

„Rusia poate alege“

 

În timp ce Medvedev a denunţat sancţiunile occidentale contra Moscovei (impuse după ane-xarea Crimeii şi a susţinerii separatişrilor pro-ruşi în estul Ucrainei), Kerry a trimis mingea în tabăra rusă: „Rusia poate alege – aplicarea acordurilor de la Minsk sau să îndure sancţiunile“. Şi, semn al angajării americanilor în Europa, SUA au mărit de patru ori bugetul cheltuielilor lor militare destinate întăririi prezenţei NATO în Europa de Est. În ce priveşte Siria, Kerry s-a declarat prea puţin optimist: „nu văd însă semne pozitive care ar anunţa sfârşitul războiului“ şi a deplâns că „majoritatea atacurilor ruse sunt îndreptate contra grupurilor de opoziţie“.

John Kerry a dorit să ridice moralul europenilor şi i-a asigurat că „această perioadă nu este atât de dezastruoasă pe cât o cred oamenii“ şi că împreună, americanii şi europenii, ca și în trecut, „vor rezista la numeroasele tentative de dezbinare“. Intervenţiile la Conferinţă au fost sumbre. „Aspiraţiile imperiale ale Rusiei sunt o problemă pe flancul estic al NATO“, a declarat Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, iar omologul său lituanian, Dalia Grybauskaite, a precizat: „Război rece?  De fapt este deja foarte fierbinte. Există o diferenţă între Rusia şi Ucraina? Este agresiune. Terorism“ şi a deplâns că Occidentul „repetă aceeaşi eroare“, „înclinându-se“ în faţa Rusiei. Preşedintele Ucrainei a acuzat Rusia că promovează o „Europă alternativă“, cea a „izolaţionismului, intoleranţei, negării drepturilor omului, fa-natismului religios şi homofobiei“. Această Europă are un şef, Putin, şi are trupe, partidele pro-ruse din toată Europa“. 

Sigur pe ajutorul Moscovei, preşedintele sirian, Bahar al-Assad, a declarat într-un interviu pentru AFP, că vrea să recucerească întreaga Sirie, chiar dacă este vorba de lupte „îndelungate“.

Citește totul despre:

Comentarii