Vladimir Socor, analistul fundaţiei conservatoare americane Jamestown, consideră că, prin evaocarea României ca factor în procesul de negocieri, ruşii încearcă să învinovăţească Bucureştiul pentru impasul din Transnistria.
Comentariile preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu privire la Transnistria sunt o modalitate folosită de Kremlin pentru a obţine mai multă influenţă asupra procesului de luare a deciziilor din cadrul UE, referirea la implicarea României fiind o „pură diversiune”, consideră analiştii citaţi de Radio Free Europe (RFE/RL), preluat de Mediafax. României, ca parte potenţială în negocierile privind rezolvarea conflictului transnistrean, i-au generat surprindere, deoarece Moscova a încercat, până în prezent, să îndepărteze Bucureştiul din acest proces, comentează postul de radio în pagina electronică de duminică.
Nu este clar dacă declaraţiile lui Medvedev sunt o invitaţie pentru Bucureşti să se alăture negocierilor, întrucât Kremlinul nu a oferit alte detalii. România a reacţionat însă rece la aceste comentarii, apreciază RFE. Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, într-un răspuns scris, oferit RFE/RL, că poziţia României este că formatul de 5+2 al negocierilor rămâne singurul viabil pentru găsirea unei soluţii. Potrivit ministrului român, Bucureştiul „este implicat în formatul 5+2″ prin statutul său de membru UE. Într-un interviu acordat RFE/RL, Armand Gosu, consilier al ministrului român de Externe, a afirmat că „România şi-a oferit serviciile pentru a fi inclusă în formatul de negocieri, considerând că, în calitate de stat membru UE şi NATO situat la graniţa celor două organizaţii şi la o distanţă de numai 120 de kilo-metri de Transnistria, are un interes legitim în rezolvarea conflictului”. „Există planuri elaborate de instituţiile româneşti – unele dintre ele pentru implicarea în negocieri, altele oarecum mai nuanţate”, a adăugat el.
Analistul politic Vladimir Socor de la fundaţia conservatoare americană Jamestown se declară sceptic cu privire la sinceritatea deschiderii lui Medvedev faţă de România. „Declaraţiile lui Medvedev (despre România) sunt o pură diversiune”, a declarat el. „Din afirmaţiile sale, putem înţelege că, în convorbirile private de la Deauville şi în discuţiile de dinainte de Deauville, ruşii au încercat să învinuiască România pentru impasul din Transnistria. Este în interesul Rusiei să introducă factorul român în această ecuaţie în scopul de a crea confuzie şi de a găsi un pretext pentru a-şi justifica propria intransigenţă”, a explicat el. „Intransigenţa” Rusiei, cum a denumit-o Socor, a fost confirmată, de altfel, de o declaraţie oficială a ambasadorului rus în R. Moldova, Valeri Kuz-min, care a afirmat pentru Infotag că Rusia nu-şi poate retrage militarii din Transnistria, în conformitate cu acordul semnat la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Kuzmin a explicat că retragerea nu poate avea loc deoarece realităţile din prezent sunt cu totul altele decât cele de acum 11 ani şi că prezenţa militară rusească în Trans-nistria este azi o garanţie că acest conflict nu va reizbucni.
Problema transnistreană a apărut în discuţiile internaţionale în iunie, când Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit pentru a discuta despre formarea unui Comitet politic şi de securitate UE-Rusia şi când Germania a insistat ca Rusia să îşi retragă militarii din Transnistria. So-cor consideră însă că această propunere a avut ca scop să le demonstreze membrilor UE sceptici – în principal din fostele state comuniste – că Moscova poate fi un partener de încredere.
