Mariupol, pion în strategia lui Putin

Războiul dus de separatiştii pro-ruşi în estul Ucrainei a devenit tot mai brutal şi atacurile din week-end asupra poziţiilor armatei ucrainene, care deţine controlul oraşului strategic Mariupol, s-au soldat cu moartea a peste 30 de civili, potrivit observatorilor OSCE.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 27.01.2015 - 21:46

 

Războiul dus de separatiştii pro-ruşi în estul Ucrainei a devenit tot mai brutal şi atacurile din week-end asupra poziţiilor armatei ucrainene, care deţine controlul oraşului strategic Mariupol, s-au soldat cu moartea a peste 30 de civili, potrivit observatorilor OSCE.

În mod neaşteptat, în plină iarnă ucraineană, războiul a izbucnit din nou în peste şase fronturi din estul ţării, însoţit din ce în ce mai evident de trupe şi echipamente ruseşti, -care s-au revărsat din nou în regiune. Fragila încetare a focului a devenit istorie, liderii separatişti promiţând deschis noi atacuri. Civilii sunt ucişi de tiruri mortale de rachete sau în staţii de autobuz. Pe rutele -acoperite de zăpadă din zonele controlate de rebelii pro-ruşi revin trupe de -rezervă, soldaţi în uniforme verzi fără -însemne, o repetare îngrijorătoare a -scenariului „micilor oameni verzi” a căror apariţie în Crimeea a deschis acest conflict tenace în primăvară, devenit cel mai sângeros din Europa, după cel care a avut loc în Balcani.

Reluarea conflictului la un nivel de violenţă nemaiîntâlnit în ultimele luni, după acordul de la Minsk din septembrie, a spulberat speranţele unei încetări a focului. Surse NATO au confirmat apariţia în ultimele săptămâni de sisteme de arme ruseşti -sofisticate. Unul dintre principalii lideri ai rebelilor, Alexandre Zahartcenko, susţinut de Rusia, a declarat vineri că trupele sale sunt „în ofensivă” în mai multe sectoare, a revendicat -capturarea aeroportului din Doneţk şi a ameninţat că începe atacul -contra orașului Mariupol: „Vom ataca până când armata ucraineană va pleca de la frontiera regiunii Doneţk şi din partea noastră, nu vom mai face efortul de a vorbi de o încetare a focului”.

Războiul îl ajută pe Putin

În timp ce Moscova continuă să nege orice implicare în lupte, Serghei A. Markov, analist politic apropiat de Kremlin, afirmă că nu este deloc surprinzător că Putin continuă să susţină republicile rebele din estul Ucrainei, chiar sub presiunea sancţiunilor economice ale Occidentului. Konstantin Sonin, profesor la Şcoala superioară de economie din Moscova, susţine acest punct de vedere. „Influenţa economiştilor în ansamblul lor a dispărut complet”, declară Sonin, arătând că „țara este într-o misiune sfântă. Este în război cu SUA, atunci de ce să-ţi faci probleme cu o mică bătălie, economia?”

Pentru Igor Şuvalov, prim-vicepremier al Rusiei, continuarea luptelor în Ucraina poate cu adevărat întări politica lui Putin într-un moment al deteriorării condiţiilor economice (din cauza sancţiunilor occidentale). „Când un rus se simte sub presiune externă, el nu va renunţa niciodată la şeful său”, a declarat Şuvalov la Forumul de la Davos.

Atacurile rebelilor asupra orașului Mariupol, port strategic din estul ucrainean, realimentează temerile unei ofensive de amploare pentru legarea Rusiei de peninsula ucraineană a Crimeii, anexată în martie. Bombardamentele care au ucis peste 30 civili, lansate, potrivit OSCE, dinspre poziţiile rebelilor pro-ruşi, şi ofensiva anunţată de aceştia au indignat comunitatea internaţională din cauza dimensiunii violenţei şi brutalităţii.

Reuniune NATO

NATO a organizat o reuniune extraordinară luni pe tema Ucrainei, unde situaţia s-a degradat în week-end. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia că în ultimele săptămâni a furnizat separatiştilor pro-ruşi „sute de piese de echipament avansat, între care sisteme de rachete, de artilerie grea, tancuri, vehicule blindate şi sisteme militare electronice”. Iar Putin a numit armata ucraineană „legiunea străină a -NATO”. Stoltenberg a cerut Moscovei „să oprească destabilizarea Ucrainei” şi să se conformeze obligaţiilor sale internaţionale şi a declarat că intenţionează să discute cu şeful diplomaţiei UE, Federica Mogherini despre noi sancţiuni contra Rusiei. Agravarea situaţiei din Ucraina a fost dezbătută luni seara şi în Consiliul de Securitate al ONU.

UE vrea noi sancţiuni

La Bruxelles, „cei 28” au denunţat „susţinerea continuă şi în creştere dată separatiştilor de către Rusia, ceea ce subliniază responsabilitatea Rusiei”. UE are în vedere noi sancţiuni contra Rusiei, pentru Bruxelles „responsabil” pentru deteriorarea situaţiei din estul Ucrainei fiind Kremlinul, o luare de poziţie rară, potrivit media europeană. Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de ţări -europene cer miniştrilor lor de Externe, care se vor reuni joi, să „evalueze situaţia şi să aibă în vedere toate acţiunile adecvate, în special noi sancţiuni” şi problema va fi studiată la summitul din 12 februarie. După atacul de la Mariupol, Mogherini a avertizat că escalada din estul Ucrainei „inevitabil va provoca o gravă deteriorare a relaţiilor dintre UE şi Rusia”. La Washington, preşedintele Obama a promis că va creşte presiunea asupra Rusiei”, acuzată de susţinerea rebelilor, ceea ce Moscova dezminte mereu.

„Plouă cu rachete Grad”

În teren, în ultimele 24 de ore au murit şapte soldaţi ucraineni şi cinci civili. Şeful poliţiei din regiunea Doneţk a avertizat rebelii că poliţia va proceda la evacuarea copiilor din localităţile Marinka şi Krasnogorivka, unde tirurile de rachete Grad s-au intensificat în ultimele zile. Situaţia rămâne tensionată şi în jurul Debalţeve, oraş strategic din regiunea Doneţk, un purtător de cuvânt ucrainean, Leonid Matiukin, precizând pentru AFP că rebelii atacă poziţiile ucrainene cu tancuri şi artilerie: „Plouă cu rachete Grad de câteva zile şi autorităţile se comportă ca şi cum nu se petrece nimic”.

REZOLUȚIE: Rusia, stat agresor

Parlamentul Ucrainei a adoptat marţi o rezoluţie prin care Rusia este considerată „stat agresor”, iar autoproclamatele „republici” separatiste sunt catalogate drept „organizaţii teroriste”, scrie Kyiv Post, în ediţia online. Potrivit rezoluţiei, Rusia este „un stat agresor”, din cauza implicării în conflictul separatist din estul Ucrainei. „Statutul legal de «stat agresor» generează consecinţe în conformitate cu Rezoluţia 1.974 a ONU şi conform Cartei ONU”, a explicat Oleh Liaşko, liderul Partidului Radical din Ucraina. Potrivit rezoluţiei, autoproclamatele „republici populare” create de separatiştii proruşi în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt catalogate drept „organizaţii teroriste”.

Citește totul despre:

Comentarii