15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialLiniște! Putin își regândește planurile

Liniște! Putin își regândește planurile

Victoria separatiştilor pro-ruşi la referendumurile de duminică este contestată, dar consecinţele pot lua amploare. Liderii autoproclamatelor „republici“ Doneţk şi Lugansk au cerut imediat alipirea de Rusia, după scenariul Crimeii. Moscova, dornică să calmeze SUA şi Europa, nu a marşat şi le-a recomandat să dialogheze cu Kievul, declanşând o derută palpabilă şi tensiuni interne în ierarhia separatistă. UE a anunţat noi sancţiuni europene contra Rusiei.

Kremlinul pare să îşi acorde timp de reflecţie după referendumurile separatiste de duminică din estul Ucrainei, considerate „ilegale” de Casa Albă şi „nelegitime” pentru UE. Putin a trimis deja un semnal de calmare a rivalilor săi occidentali când a recomandat liderilor separatişti amânarea referendumurilor iar reacţia sa la rezultatul urnelor – masiv în favoarea inde­pendenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk – arată că adevăratul său obiectiv nu este anexarea altei părţi a teritoriului ucrainean, ci transformarea Ucrainei într-o federaţie sub un guvern slab la Kiev şi neutră, dependentă permanent de Rusia. „Respectăm decizia populaţiilor” anunţa Moscova într-un comunicat şi, evitând să vorbească de anexare, a invitat reprezentanţii celor două regiuni să dialogheze cu Kievul pentru stabilirea cadrului noului lor statut şi ca „punerea în practică a rezultatului referendumurilor să fie făcută în mod civilizat, fără nici o recidivă a violenţei”. Se ştie că în ultimele săptămâni au avut loc ofensive armate în regiunile separatiste soldate cu numeroase victime. Luni seară, Putin a susţinut medierea OSCE pentru încercarea aplanării tensiunilor în estul ucrainean. Preferând o declaraţie deschisă unei recunoaşteri oficiale, Moscova pare să îşi acorde timp de gândire, având grijă să nu agraveze relaţiile sale cu americanii şi europenii, puşi pe sancţiuni contra Rusiei. Nuanţa nu a scăpat preşedintelui OSCE, Didier Burkhalter: „Nu este vorba de o recunoaştere a rezultatelor, ceea ce este important”. Guvernul provizoriu de la Kiev şi diplomaţiile occidentale repetă că scrutinele nu au nici o valoare legală, fiind decise fără consimţământul puterii centrale şi denunţă condiţiile „folclorice” a derulării lor – organizare haotică, fără liste electorale, nici observatori independenţi şi o influenţă subterană a Moscovei.

Doneţk priveşte spre Moscova

Cea mai tânără ţară din lume s-a născut luni, dar se pare că va avea o viaţă scurtă. În prima sa zi ca „preşedinte” al „republicii populare Doneţk”, „independentă” după votul popular de duminică, liderul separatist Denis Puşilin a cerut Rusiei să aibă în vedere „absorbţia republicii populare Doneţk în sânul Federaţiei Ruse” şi a adăugat că alegerile prezidenţiale prevăzute pentru 25 mai nu vor mai fi organizate în autoproclamata sa republică, fără statut definit. Cererea a fost o surpriză şi o nouă lovitură de forţă a liderilor separatişti. Guvernul rus nu a răspuns imediat la apelul separatiştilor şi când a venit, printr-un comunicat, li s-a cerut să pună în practică rezultatul votului „în mod civilizat”, prin dialog cu Kievul.Înaintea referendumului din 11 mai şi chiar în seara anunţării rezultatelor, oficialii „republicii populare Doneţk” aveau un discurs mult mai moderat, explicând că scrutinul oferă un drept la „autodeterminare” a teritoriului, care va rămâne cel puţin un timp în cadrul Ucrainei. Şi se evoca un alt referendum pentru anexarea la Rusia. Separatiştii mai arătau că ameninţarea ataşării la Federaţia Rusă va servi doar ca o pârghie pentru obţinerea de concesii de către Kiev. Ce gândesc votanţii în aceste noi condiţii?

Duminică, trei ofiţeri superiori ai miliţiilor separatiste au venit la Doneţk din Slaviansk, oraş care şi-a câştigat reputaţia de bastion al pro-ruşilor cei mai belicoşi şi mai bine înarmaţi, şi se crede că aceştia ar fi fost însărcinaţi cu toate problemele militare ale „republicii populare”. Puşilin a confirmat mai târziu că unul dintre cei trei, colonelul Igor Strelkov, pe numele original Igor Girkin, va fi comandantul militar al republicii sale. Autorităţile de la Kiev l-au acuzat pe Strelkov că este ofiţer al serviciilor secrete militare ruse, GRU, principalul punct de legătură între separatişti şi Moscova.

Cine controlează situaţia?

Motorul crizei ucrainene pare să fi luat o direcţie pe care nici preşedintele Putin, nici autorităţile de la Kiev şi nici Occidentul nu par să fie în măsură să o controleze. O „masă rotundă” cu politicieni ucraineni şi grupuri civile şi reprezentanţi ai OSCE urmează să se reunească miercuri, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa urmând să prezinte o „foaie de drum” pentru rezolvarea paşnică a crizei.

Faptul că referendumurile au avut loc în pofida insistenţei lui Vladimir Putin de săptămâna trecută ca ele să fie amânate sugerează că evenimentele au intrat deja într-o dinamică proprie. Secesioniştii au cerut aderarea la Rusia însă răspunsul Kremlinului a fost ambiguu, Putin dând un semnal clar că nu are în plan anexarea estului ucrainean şi transformarea ţării într-o federaţie la cheremul său. Ceea ce înseamnă că Kievul şi susţinătorii săi occidentali pot fi confruntaţi cu exigenţe inacceptabile. Putin poate cere recunoaşterea anexării Crimeii, un nivel crescut de autonomie regională şi garanţii că Ucraina nu va avea relaţii politice şi economice cu Europa. Kievul trebuie să iasă din negocieri cu un grad rezonabil de control central şi libertatea de a avea relaţii normale cu Occidentul. Dar autorităţile ucrainene au puţine opţiuni în acest stadiu – orice acţiune militară contra separatiştilor ar face victime în rândul civililor, ceea ce invită o intervenţie militară rusă. Şi totuşi, Putin nu deţine toate cărţile, fiind conştient că orice intrare a armatei ruse în Ucraina va antrena o rezistenţă sângeroasă, grave sancţiuni comerciale, costuri enorme şi un front mai violent anti-rus şi pro-occidental în Ucraina. Dacă criza ucraineană i-a întărit poziţia acasă, în Rusia, Putin ştie că situaţia se poate schimba rapid dacă luptele izbucnesc cu adevărat.

Lista nouă

Şeful adjunct al Administraţiei Krem­linului, Viaceslav Volodin figurează printre noile ţinte ale sancţiunilor anunţate de UE, legate de criza ucraineană. Deja supus sancţiunilor americane, Volodin face parte dintre cele 13 noi personalităţi ruse sau pro-ruse, care se adaugă celor 48 deja sancţionate. Lista include şi generalul Vladimir Şamanov, comandantul trupelor paraşutiştilor ruşi şi liderii separatişti din Estul Ucrainei. Pentru prima oară, UE a sancţionat două întreprinderi, societatea gazieră Cernomorneftegaz, deja vizată de sancţiunile americane, şi terminalul petrolier Feodosia. Cele două societăţi ucrainene implantate în ­Crimeea au fost confiscate de Rusia după anexarea peninsulei în martie.

Cele mai citite

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...

În Rusia circulă zvonuri că doi suspecți implicați în atentatul de la Moscova au murit în arest

Doi dintre suspecții pe care Rusia i-a reținut după atacul terorist de la Moscova, din 22 martie, ar fi murit în arest. Acest zvon este...
Ultima oră
Pe aceeași temă