Razboiul gazului dintre Moscova si Kiev a capatat o noua turnura dupa ce gigantul rus Gazprom a anuntat o crestere abrupta a preturilor sale pentru 2006, care, daca va fi aplicata, va mari de patru ori factura Ucrainei in acest domeniu.
Gazprom va impune Ucrainei unilateral, incepand din 1 ianuarie 2006, un pret de 220-230 de dolari mia de metri cubi de gaze. Miercuri, directorul general al filialei Gazexport, care gestioneaza exporturile grupului, declara ca “Ucraina a lasat sa scape ocazia si astazi nu se mai pune problema pentru 160 de dolari (cat cerea Gazprom pana acum Kievului fara succes). Situatia pe piata s-a schimbat.” El a acuzat Ucraina ca a tergiversat negocierile, care dureaza de noua luni.
Asa cum declara analistii, Rusia, care nu a digerat venirea la putere la Kiev a echipei pro-occidentale, foloseste dosarul gazier pentru a slabi pozitia presedintiei ucrainene in apropierea alegerilor cruciale din martie 2006. Tensiunea dintre cei doi vecini nu a incetat sa creasca si a rabufnit intr-un conflict deschis la finele anului, prin acest dosar spinos. Rusia, care furnizeaza o treime din gazele consumate in Ucraina, a mers pana la a ameninta ca va opri livrarile de la 1 ianuarie daca Kievul refuza sa accepte cvadruplarea pretului acestei hidrocarburi.
Geopolitica energetica
De ieri, Kazahstanul, putere petroliera in plina expansiune, este legat de marele consumator chinez de energie printr-un oleoduct lung de 1.000 km, care accentueaza pozitiile economice si strategice ale celor doua tari din Asia Centrala. Conducta a fost inaugurata de presedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev. Oleoductul a fost realizat in timp-record, a costat 806 milioane de dolari si este al doilea tronson al unui proiect ce va totaliza 3.000 km si care va lega direct China de rezervele petroliere imense de la Marea Caspica.