Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Franța traumatizată virează spre dreapta populistă și filorusă

Ascensiunea dreptei populiste în Franța, alimentată de criza economică, criza refugiaților și de imigrația din spațiul islamic, reprezintă un curent care amenință să includă întreaga Europă.

Share

Cristian Campeanu 0 comentarii

Actualizat: 07.12.2015 - 23:17

 

Ascensiunea dreptei populiste în Franța, alimentată de criza economică, criza refugiaților și de imigrația din spațiul islamic, reprezintă un curent care amenință să includă întreaga Europă.

Cu 28% din voturi și prima poziție în șase dintre cele 13 noi super-regiuni ale Franței, Frontul Național, partid considerat de extremă-dreaptă, a devenit primul partid al Franței, conferindu-i astfel liderului său, Marine Le Pen, o șansă foarte bună la alegerile prezidențiale ce vor avea loc peste aproximativ un an și jumătate.

Între regiunile Nord-Pas-de-Calais-Picardie și Provence-Alpes-Côte d’Azur ale Franței există foarte puține asemănări. Prima este cea mai săracă dintre superregiunile Franței, o zonă industrială, muncitorească, altădată unul dintre fiefurile stângii, chiar al stângii radicale. Peisajele sunt gri și dezolante, pe măsura declinului industriilor tradiționale. Cealaltă este una dintre cele mai bogate, beneficiind de întreaga strălucire a stațiunilor din Alpi și Coastei de Azur. Diferențele sociale mari ar trebui, potrivit înțelepciunii politice tradiționale, să se reflecte în opțiuni politice diferite, dar duminică, în primul tur al alegerilor regionale din Franța, regiunea săracă din nord a fost câștigată de liderul Frontului Național, Marine Le Pen, cu 40% iar cea de-a doua, de un alt membru al dinastiei Le Pen, nepoata lui Marine, Marion Marechal-Le Pen, cu un scor chiar mai mare, de 42%. În total, Frontul Național a ieșit pe primul loc în șase dintre cele 13 noi regiuni ale Franței, cu șanse mari să păstreze cel puțin patru, urmat de republicanii lui Nicolas Sarkozy (centru-dreapta, fost UMP), cu patru regiuni, și de socialiști cu trei. Rezultatul, caracterizat de observatorii scenei politice franceze, drept „un șoc, dar nu o surpriză”, consemnează ieșirea FN din condiția de partid de frondă, antisistem, și intrarea lui în mainstream-ul vieții politice franceze, în măsura în care va fi obligat să își asume un nivel de guvernare mult peste cel municipal cu care era obișnuit până acum și cu gestionarea unor bugete de miliarde de euro.

Alegerile au consemnat dezastrul anunțat al stângii (socialiștii controlau 21 din cele 22 de regiuni ale fostei organizări administrative), precum și un rezultat dezamăgitor pentru Republicanii care se poziționau drept alternativă de dreapta care poate să smulgă Franța din strânsoarea Frontului Național. În condițiile în care, deja de duminică seară au apărut disensiuni serioase între stânga și dreapta tradiționale privind strategia pentru turul al doilea de duminica viitoare, cu Sarkozy respingând listele comune cu socialiștii sau retragerea din calea lor acolo unde aceștia stau mai bine, există șanse bune ca partidul doamnei Le Pen să-și consolideze poziția după turul al doilea și să devină cu adevărat, așa cum a ținut să sublinieze liderul ei, cel mai important partid din Franța.

În măsura în care, în cele aproape 17 luni care despart scrutinul regional de alegerile prezidențiale, Frontul Național va reuși să administreze în mod decent regiunile câștigate, Marine Le Pen devine principala favorită la președinția Franței, cu consecințe majore asupra viitorului țării, dar și al Europei. În anul 2000, liderii europeni și-au permis să izoleze politic Austria după accederea la putere a Partidului Libertății, considerat de extremă dreaptă, condus la vremea respectivă de Jorg Haider. Între timp, Haider a murit, Partidul Libertății a devenit cel de-al doilea partid al Austriei pe fondul ascensiunii dreptei populiste în Europa, iar acum Frontul Național ocupă centrul vieții politice franceze. Evident, nimeni nu își poate permite să izoleze Franța, ceea ce înseamnă că Europa va trebui să negocieze cu doamna Le Pen, să renunțe la caracterizarea de „extremă dreaptă” și să-i confere legitimitate politică.

Ceea ce va valida temele politice ale doamnei Le Pen și le va aduce în centrul dezbaterii europene. Iar aceste teme sunt desființarea spațiului Schengen (aflat deja în curs de suspendare), desființarea euro (Le Pen promite revenirea la franc), politici drastice de limitare a imigrației ilegale și, mai ales, a imigrației din spațiul islamic, privită ca o amenințare la adresa civilizației europene. Într-o Franță traumatizată de atacurile teroriste de la Paris și aflată încă sub starea de urgență, Frontul Național n-a avut nevoie decât să lase evenimentele să se desfășoare pentru a câștiga. Această întoarcere naționalistă, xenofobă și, mai ales teama de invazia imigranților musulmani este cel puțin unul din elementele care unesc politic nordul sărac și sudul bogat al Franței.

Ascensiunea dreptei populiste în Europa reprezintă o amenințare la adresa unității europene nu atât prin caracterul ei naționalist, ci prin caracterul asumat anti-liberal, afirmat de premierul ungar Viktor Orban. Europa cade din ce în ce mai mult pradă curentelor non-liberale și autoritare întruchipate de partide, care, aproape fără excepție sunt susținute - chiar cu bani, cum este cazul Frontului Național - de la Moscova. Ceea ce, pentru Europa de Est și pentru România reprezintă o problemă urgentă și gravă.   

Citește totul despre:

Comentarii